Sfârșitul războiului din Ucraina: Când va fi înlăturat Putin?

Advertisement

Advertisement

Conform analistului politic Iulian Chifu, conflictul din Ucraina se va încheia fie odată cu înlăturarea lui Vladimir Putin din funcție, fie atunci când resursele implicate vor fi epuizate.

Conform lui Iulian Chifu, directorul Centrului pentru Prevenirea și Avertizarea Conflictelor, conflictul militar din Ucraina, declanșat acum patru ani de Rusia, se va încheia atunci când resursele Rusiei vor fi epuizate într-o măsură semnificativă, determinând grupul de oligarhi care finanțează războiul și cercurile din jurul Kremlinului să-l înlăture pe Vladimir Putin și pe anturajul său.

Analistul politic susține că războiul nu se va încheia până când Vladimir Putin nu va fi înlăturat din funcție. El precizează că prin „înlăturare” se referă la excluderea sa din pozițiile de putere, adăugând că, din istoria Rusiei, astfel de schimbări de conducere, cu excepția celor doi lideri care au avut tendințe democratice, s-au produs prin metode mult mai brutale și violente.

Conform opiniei sale, planurile de pace convenite între Statele Unite, Uniunea Europeană și Ucraina vor putea fi puse în aplicare abia după o schimbare semnificativă în Rusia. Această schimbare ar putea lua una din două forme: fie înlăturarea liderului actual și a anturajului său, fie epuizarea resurselor rusești și creșterea presiunii interne din partea populației, nemulțumită de alocarea resurselor către front fără a vedea rezultate sau perspective.

Conform lui Iulian Chifu, un aspect crucial în negocierile de pace actuale este faptul că Statele Unite ale Americii, Uniunea Europeană și Ucraina și-au armonizat punctele de vedere cu privire la planul din 20 de puncte, iar garanțiile de securitate propuse au fost stabilite și acceptate.

Analistul politic a subliniat că este crucial să se acorde atenție nu doar acordurilor bilaterale existente, ci și garanțiilor de securitate, indiferent dacă sunt multilaterale sau bilaterale cu Statele Unite, mai ales cele legate de prosperitate sau reconstrucție. Toate acestea pot contribui la susținerea eforturilor de război.

În opinia sa, războiul în sine nu a modificat fundamental echilibrul geopolitic, însă existența acestuia a generat o vigilență sporită, cel puțin în zona estică. Ca exemplu, a menționat aderarea Suediei și a Finlandei, state inițial neutre, la NATO.

Imediat după discuțiile privind preluarea responsabilității pentru securitatea și apărarea europeană de către Europa, în loc de Statele Unite, a apărut o alertă, chiar una dublă, adoptată atât de Uniunea Europeană, cât și de Coaliția Voluntarilor – incluzând aici și Regatul Unit, alături de ceilalți parteneri. Această alertă vizează, în primul rând, sprijinirea Ucrainei pentru a opri Rusia și a se apăra, și, în al doilea rând, pregătirea Europei pentru apărare și descurajare. Statele Unite, conform strategiei lor naționale de apărare, își vor concentra atenția asupra scutului nuclear și a elementelor critice de sprijin pentru Europa. Cu toate acestea, doctrina respectivă subliniază că Articolul 5 al Tratatului Atlanticului de Nord rămâne în vigoare, ceea ce înseamnă că, în cazul unui atac asupra unui aliat, Statele Unite vor fi prezente alături de partenerii lor, a explicat Iulian Chifu.

A subliniat că există o anumită lipsă de unitate în Europa în ceea ce privește sprijinul acordat Ucrainei.

Conform lui Iulian Chifu, este posibil să se izoleze Ungaria și alte țări din punct de vedere extern, dar idei similare se regăsesc și în interiorul statelor, în rândul unor grupuri politice specifice. Acestea includ adesea forțe populiste, extremiste, autoproclamate suveraniste și, mai recent, susținători ai lui Trump, care, în realitate, ascund o orientare pro-rusă. Această orientare este mascată prin promovarea unei imagini pozitive a relațiilor cu Statele Unite, astfel încât înlocuirea susținerii pro-ruse cu una pro-americană sau pro-Trump conferă prestigiu și o mai mare acceptabilitate în rândul populației. Prin urmare, aceste componente politice interne pot avea opțiuni și viziuni diferite.

Analistul politic consideră că sancțiunile aplicate Federației Ruse au avut efecte pozitive pe termen lung.

‘We can look at the economic situation. The point where I have reservations is that Russia is a dictatorship, even a personal dictatorship of Putin, which means it allows itself to take resources from the civilian sphere, from funding or balancing the budgets of the regions and other components of the federation, and move them towards the war effort, which it does. At the same time it has increased taxes and duties, including VAT, placing the costs of his adventure in Ukraine on the shoulders of the population. Not to mention the human resource component it is grinding down. In practice, Vladimir Putin has destroyed his state, his country for generations to come. It already had demographic problems before the war began. At present, the meat grinder he uses, because he has no regard whatsoever for human life or the risks taken, as usually happens on the front line, exposes and loses many people, generally young people of childbearing age and working age, and these things, already over four years, but even more so in the future, will matter,’ the political analyst said.

Iulian Chifu underlined that, at the level of sanctions, the most important point is the substantial reduction of revenues from oil and gas, which before the war, in 2021, accounted for 50 per cent of the Russian Federation’s budget.

Conform expertului, măsurile succesive luate împotriva Rusiei – sancțiunile inițiale, plafonarea prețurilor, intensificarea sancțiunilor secundare, inclusiv cele vizând India, și acțiunile împotriva navelor care transportă petrolul rusesc – au un impact semnificativ. În primul rând, aceste măsuri afectează resursele financiare ale Rusiei, dar exercită și o presiune considerabilă asupra capacității sale de a atinge obiectivele ambițioase stabilite de Vladimir Putin.

Conform lui Iulian Chifu, România și-a îndeplinit partea de responsabilitate în sprijinirea Ucrainei.

În primul rând, suntem țări vecine, iar în al doilea rând, există două rute obligatorii de tranzit pentru a ajunge în Ucraina cu ajutor umanitar. România și-a asumat responsabilitatea de a oferi sprijin refugiaților încă de la începutul războiului, un sprijin complex și constant, care a cuprins domenii precum energia, ajutorul umanitar, cel militar și economic. Am facilitat tranzitul și exporturile ucrainene prin teritoriul nostru, deschizând numeroase puncte de frontieră suplimentare. Acestea sunt doar câteva dintre măsurile luate, incluzând și asistență militară directă. Chiar și în ciuda dificultăților economice și a deficitului bugetar, anul trecut România a contribuit cu 50 de milioane de euro la un program de achiziționare de armament din Statele Unite pentru Ucraina. Analistul politic a adăugat că, odată ce situația economică se va stabiliza și deficitele vor fi eliminate, România se va pregăti să ofere un sprijin mult mai amplu, inclusiv pentru reconstrucția post-conflict.

Conform opiniei sale, aderarea Ucrainei și a Republicii Moldova la Uniunea Europeană ar putea avea loc chiar și în cursul anului viitor, în ciuda dificultăților întâmpinate. Deși negocierile sunt în desfășurare la nivel tehnic, progresele politice și formale au fost blocate de veto-ul Ungariei. Speranța este că alegerile din Ungaria, programate în aprilie, ar putea duce fie la o deblocare naturală, fie la utilizarea unor măsuri speciale de către Comisia Europeană, Consiliul European și Uniunea Europeană pentru a ocoli veto-ul și a demara procesul de aderare, a afirmat Iulian Chifu.

Prin urmare, așa cum a demonstrat, o posibilă aderare ar deschide și calea pentru țările din Balcanii de Vest care aspiră să intre.

În contextul aderării Ucrainei la Uniunea Europeană și al pașilor similari pe care Republica Moldova urmează să-i facă, Iulian Chifu a subliniat importanța acestui moment. El a menționat că, ulterior, accesul la procesul decizional și dreptul de vot în cadrul UE va fi acordat treptat, fiecărei țări – inclusiv Ucrainei, Republicii Moldova și celorlalte state din Balcanii de Vest – în funcție de performanțele individuale, de negocierile purtate pe fiecare capitol și de adaptările legislative și instituționale realizate pentru a se alinia standardelor europene.