Miruță reacționează vehement în scandalul pensiilor militare

Advertisement

Advertisement

Deși un număr semnificativ de militari se vor pensiona în urma noilor legi, ministrul Apărării, Radu Miruță, este optimist în privința asigurării personalului Armatei. El subliniază că este important să se ia în considerare sacrificiile pe care le fac militarii, precum compensațiile financiare mici, lipsa de acasă și costurile de cazare.

Într-un interviu la TVR marți seara, Radu Miruță a fost întrebat dacă situația actuală, marcată de discuții despre salarii, pensii și reducerea rațiilor de hrană, mai poate încuraja pe cineva să aleagă o carieră în armată.

Conform lui Miruță, afirmațiile despre diminuarea salariilor sunt false și insistă asupra acestui fapt. De asemenea, a subliniat că, deși s-a discutat despre o posibilă reducere a normei de hrană, aceasta nu s-a materializat, fiind susținut și de declarațiile ministrului.

Conform lui Miruță, dezbaterea publică despre pensiile militarilor a avut loc inițial la Ministerul Finanțelor, nu a fost generată de Ministerul Apărării.

Nu voi face publice dezbaterile confidențiale din cadrul unei întâlniri de coaliție la care au participat un număr restrâns de persoane. Vreau să fie clar că inițiativa nu a venit din partea domnului Bolojan; el a fost informat despre propunere și am început să o analizăm, dar nu a fost inițiatorul. Consider că este responsabilitatea politică a celor care susțin Ministerul să protejeze astfel de discuții.

Conform lui Miruță, este esențial să refuzi categoric orice propunere, indiferent de situație. El a menționat că a reușit să-l convingă pe primul ministru de poziția sa, prezentându-i argumente solide și date concrete, subliniind că acesta din urmă este receptiv la astfel de dovezi.

Ministrul Apărării a declarat că nu se așteaptă la o creștere semnificativă a numărului de militari care vor solicita pensionarea anticipată, în contextul discuțiilor privind reformarea sistemului de pensii pentru personalul militar.

Am analizat cu atenție situația, conștientizând că este una delicată și complexă, dorind să înțeleg pe deplin evoluția viitoare. În cadrul Ministerului Apărării, nu identific probleme majore, aproape că aș spune că nu există. Nu pot comenta despre situația din alte ministere, însă sunt convins că viceprim-ministrul Predoiu, care conduce Ministerul de Interne, are o perspectivă clară asupra situației de acolo. Eu, în schimb, m-am concentrat pe analiza domeniului meu de responsabilitate.

Conform legislației actuale, vârsta de pensionare va atinge pragul de 60-65 de ani în 2035, fiind în creștere treptată de la vârsta actuală de 58 de ani și 9-10 luni. Se critică faptul că militarii români se pot pensiona cu până la 13 ani mai devreme, considerând că este o excepție care se încearcă a fi normalizată. În Ministerul Apărării, personalul militar parcurge diverse etape profesionale, unele dintre ele implicând activități solicitante care pot justifica o reducere a vârstei de pensionare.

Conform lui Radu Miruță, doar anumite categorii profesionale, precum parașutiștii, scafandrii și piloții de avioane de vânătoare, pot beneficia de o reducere semnificativă a vârstei de pensionare. Pentru celelalte meserii, această reducere este acordată treptat, în intervale de 2, 3 sau 5 ani.

Conform ministrului, deși au existat afirmații despre o pensionare anticipată cu 13 ani în cadrul Ministerului Apărării, realitatea este alta. Analizând datele de anul trecut, când vârsta minimă de pensionare era cuprinsă între 47 de ani și jumătate și 48 de ani, media vârstei de pensionare a fost de 52 de ani.

În cadrul Ministerului Apărării, unde lucrează aproape nouăzeci de mii de angajați, un singur caz de pensionare anticipată cu 13 ani a fost înregistrat. Este exagerat să se generalizeze și să se afirme că toți angajații se pensionează cu o perioadă mai scurtă, deoarece situația este mult mai complexă și necesită o analiză mai amplă.

Radu Miruță a subliniat că mulți colegi de-ai săi din MApN, cărora le semnează delegațiile, primesc o diurnă foarte mică, de doar 23 de lei pe zi. A atras atenția că această sumă este insuficientă pentru a acoperi cheltuielile de trai, mai ales pentru cei care sunt nevoiți să călătorească și nu au locuință. A menționat, de asemenea, că unii subofițeri primesc o compensație pentru chirie, calculată în baza prețurilor din 2017, care este, de asemenea, inadecvată, exemplificând cu o sumă de 500 de lei, insuficientă pentru a locui în București. A criticat percepția publică negativă despre acești militari, sugerând că sunt etichetați greșit ca fiind persoane privilegiate care se pensionează rapid și încasează pensii mari.

Soldații retrași din Armată primesc, în medie, o pensie lunară de 5.008 lei.