Platforma unică digitală a statului, aprobată de Senat

Legislația a fost aprobată de Senat, stabilind crearea unei platforme naționale unice, numită Platforma națională a infrastructurii digitale publice (PNIDP). Aceasta va centraliza și integra toate resursele digitale folosite de instituțiile publice din țară.
Votarea a avut un rezultat clar: 93 de persoane au fost de acord, două au votat împotrivă, iar o singură persoană s-a abținut.
Această lege stabilește regulile legale pentru gestionarea și protejarea sistemelor digitale folosite de statul român, cu scopul de a asigura beneficiile pentru cetățeni și de a le crește încrederea în serviciile online oferite de guvern. De asemenea, prevede crearea unei platforme naționale centralizate care va urmări, coordona și administra toate aceste resurse digitale.
Regulile stabilite se vor adresa atât administrației publice centrale și locale, cât și organizațiilor care depind de acestea, le coordonează sau sunt controlate de ele. Totuși, acestea nu se vor aplica entităților care fac parte din sistemul de apărare, de menținere a ordinii publice sau de securitate națională.
Noul act normativ stabilește crearea unei platforme digitale unice, numită PNIDP, care va face parte din infrastructura digitală a statului. Această platformă va centraliza și organiza resursele digitale folosite pentru serviciile publice online, garantând că sunt transparente, autentice și ușor de găsit. De asemenea, va integra diverse registre specializate, menite să înregistreze și să verifice datele informatice specifice fiecărui tip de resursă digitală publică.
Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) va fi responsabilă de administrarea Platformei Naționale de Identitate Digitală (PNIDP). Pentru buna funcționare a platformei, Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) va oferi suport operațional, iar Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) se va ocupa de securitatea cibernetică și de gestionarea eventualelor amenințări.
Conform proiectului legislativ, în maximum 90 de zile de la momentul în care legea intră în vigoare, vor fi definite modalitățile de colaborare între Agenția de Dezvoltare Regională, Serviciul de Telecomunicații Speciale și Direcția Națională de Securitate Cibernetică. Această colaborare va fi stabilită printr-un ordin comun al conducătorilor acestor instituții și va fi făcută publică în Monitorul Oficial.
Sistemul PNIDP va fi pus în funcțiune în etape, iar bazele de date necesare vor fi create și conectate progresiv, urmând un program clar definit în regulamentele de aplicare a legii.
Până în șase luni de la adoptarea acestei legi, toate instituțiile publice, atât la nivel central cât și local, împreună cu organizațiile subordonate, vor trebui să înregistreze în Portalul Național de Identitate Digitală al Persoanelor (PNIDP) toate datele digitale pe care le dețin, le folosesc și le gestionează.
Odată ce informațiile despre resursele digitale publice sunt înregistrate în PNIDP, persoana responsabilă cu gestionarea lor digitală trebuie să efectueze orice modificări în maximum 15 zile de la momentul în care acestea apar. Totuși, în situații care necesită o acțiune rapidă, modificările pot fi făcute mai repede, dar în niciun caz peste 5 zile calendaristice de la data producerii lor.
Informațiile stocate în PNIDP vor fi organizate în funcție de gradul lor de accesibilitate: date care pot fi accesate de oricine, date destinate utilizării interne și date confidențiale, protejate cu grijă.
Platforma Națională de Identitate Digitală a Persoanelor (PNIDP) funcționează și este administrată în cadrul unui sistem cloud privat, dedicat exclusiv utilizării guvernamentale.
Conform noilor reglementări, Agenția de Digitalizare a României va publica pe platforma națională de date publice, data.gov.ro, informații din Registrul Național al Instrumentelor Digitale Publice (PNIDP). Astfel, oricine va avea posibilitatea să confirme dacă o resursă digitală publică este autentică și aparține unei instituții publice.
Autoritatea Națională pentru Dezvoltare Regională (ADR) va elabora și publica în fiecare an, pe pagina sa web, un raport care va evalua modul în care instituțiile publice respectă legislația în vigoare. Acest raport va fi transmis comisiilor parlamentare relevante până pe 15 martie a fiecărui an, referindu-se la activitatea din anul precedent.
În cazul în care persoanele responsabile de gestionarea digitală sau conducătorii instituțiilor publice nu respectă obligația de a înregistra datele digitale în platformă, proiectul de lege prevede sancțiuni pecuniare ce pot varia între 5.000 și 10.000 de lei.
Noua lege va deveni aplicabilă peste jumătate de an, după ce va fi oficial publicată. Imediat după intrarea ei în vigoare, Guvernul va stabili regulile detaliate de implementare prin intermediul unei hotărâri.
Pentru a avansa în mediul digital, este esențial ca statul să aibă o imagine clară asupra infrastructurii sale digitale și să știe cine este responsabil pentru fiecare componentă. În prezent, România se confruntă cu lipsa unei evidențe complete și actualizate a domeniilor online, adreselor, aplicațiilor, licențelor software și proiectelor IT, ceea ce duce la cheltuieli inutile, proiecte suprapuse, sisteme incompatibile și numeroase puncte slabe de securitate.
Legea propusă urmărește să remedieze această situație prin realizarea unui inventar digital al statului, bazat pe informații descriptive (metadate). Scopul este de a identifica ce resurse digitale există, cui aparțin, care este rolul lor și cine le gestionează. Este important de subliniat că inițiativa nu vizează conținutul propriu-zis, traficul de date, colectarea datelor personale sau informațiile clasificate, ci doar o mai bună organizare și administrare a resurselor digitale ale statului, fără a implica un control suplimentar.
Inițial, proiectul va fi analizat de Senat, însă decizia finală va fi luată de Camera Deputaților.

