PNRR: Bugetul României, în pericol din cauza proiectelor?

Advertisement

Advertisement

Adrian Câciu, fostul ministru al Finanțelor, trage un semnal de alarmă cu privire la modul în care este pus în aplicare Planul Național de Redresare și Reziliență. El afirmă că realitatea este mult mai îngrijorătoare decât imaginea prezentată public, subliniind că absorbția fondurilor este încetinită și că România nu a mai primit nicio tranșă din PNRR încă din luna mai a anului 2025.

Ministrul Adrian Câciu a declarat că Guvernul pare să înțeleagă cât de grave sunt dificultățile cu care se confruntă țara, însă critică lipsa de transparență și sinceritate în modul în care aceste probleme sunt prezentate publicului.

De asemenea, a remarcat și a criticat maniera în care ministrul pentru Investiții și Proiecte Europene a comunicat.

Câciu a menționat că, deși Pîslaru a validat în esență ideile sale, acesta a insistat să prezinte informația ca fiind propria sa contribuție, o tendință comună la persoanele cu o viziune restrânsă.

Conform relatării fostului ministru, până în iunie 2025, când Guvernul Bolojan a preluat mandatul, țara deja utilizase o parte semnificativă din fondurile primite, respectiv 7 miliarde de euro din totalul de 10,4 miliarde.

Conform informațiilor prezentate, până în iunie 2025, data preluării guvernului Bolojan, din cei 10,4 miliarde de lei primiți de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență, fuseseră utilizați deja 7 miliarde, reprezentând aproximativ 65,5% din fonduri.

Conform lui Câciu, după prima tranșă, s-au alocat în continuare fonduri, ajungând la 1,8 miliarde de euro până în octombrie 2025, și alte 1,6 miliarde de euro până în momentul actual.

Conform afirmațiilor social-democratului, administrația Bolojan a utilizat 3,4 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în timp ce guvernele conduse de Ciolacu au cheltuit deja 7 miliarde de euro.

Ministrul Adrian Câciu nu este de acord cu afirmațiile conform cărora ritmul de absorbție a fondurilor europene a înregistrat o creștere semnificativă, argumentând că acestea nu sunt susținute de fapte.

Se pare că unii se bucură excesiv de creșterea absorbției fondurilor europene din PNRR, dar această entuziasm este nejustificat. Implementarea planului național de redresare și reziliență a întâmpinat dificultăți încă de la început și continuă să fie problematică.

Conform fostului ministru, problemele și întârzierile au apărut de la bun început, deoarece nu s-au obținut aprobările necesare de la Comisia Europeană și proiectele nu au fost bine puse la punct.

Planul Național de Redresare și Reziliență a fost lansat în noiembrie 2021, însă fără a avea deja aprobate finanțările de la Comisia Europeană. Ministrul Câciu a menționat că anii 2022 și 2023 au fost dedicați încheierii contractelor, ceea ce a însemnat o pierdere de aproximativ doi ani și jumătate în ceea ce privește efectuarea plăților, deoarece lipsa contractelor a împiedicat generarea de facturi.

Se pare că banii au fost plătiți abia începând cu anii 2024 și 2025.

Conform lui Adrian Câciu, accesarea fondurilor europene din PNRR nu se face prin simpla cheltuire a banilor, ci prin atingerea obiectivelor și implementarea reformelor stabilite anterior.

Finanțarea din Planul Național de Redresare și Reziliență nu este acordată retroactiv, ci este condiționată de atingerea obiectivelor și etapelor stabilite în documentele de solicitare a fondurilor.

Înainte ca banii europeni să devină disponibili, proiectele și investițiile sunt susținute din fonduri naționale.

Conform fostului ministru, până la primirea fondurilor, plățile sunt efectuate din resursele financiare gestionate de Trezoreria Statului, folosind bani din bugetul național.

Conform avertismentului puternic lansat de Câciu, principala problemă este o stagnare a fondurilor europene.

Aproape de începutul lunii martie, oficialul a avertizat că România ar putea să nu mai primească fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență începând cu mai 2025.

În concluzie, reprezentantul social-democrat a subliniat importanța obținerii de finanțări, argumentând că dezbaterile politice despre performanțele guvernelor trecute ar trebui să fie puse deoparte.

Conform lui Adrian Câciu, scopul principal este maximizarea absorbției fondurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Nu contează cine este mai priceput sau cine merită laude, ci doar obținerea de fonduri, deoarece, în caz contrar, banii vor fi returnați statului.