Revoltă în Guvern din cauza reformei administrative: Angajații îl critică pe Bolojan și îl acuză pe premier de ignorare

Advertisement

Advertisement

Sindicatul Angajaților din Aparatul Guvernului critică vehement Guvernul condus de Ilie Bolojan, acuzându-l că a impus, prin urgență, un pachet de măsuri pentru reforma administrației publice fără a ține cont de opiniile și verificările legale și constituționale ale instituțiilor competente.

Conform informațiilor apărute, diverse organisme, printre care ministere, consilii și reprezentanții partenerilor sociali, au ridicat obiecții serioase legate de proiect. Acestea vizează, printre altele, absența unui motiv excepțional care să impună accelerarea procesului, posibile probleme de legalitate conform Constituției și impactul negativ asupra drepturilor angajaților din administrație.

Reprezentanții sindicatelor acuză că solicitările și recomandările lor au fost ignorate, iar unele dintre acestea au fost prezentate conducerii cu o întârziere semnificativă, chiar înainte de deciziile luate de Guvern.

Conform reprezentanților de sindicat, avertismentele primite de guvern au fost ignorate. Aceștia susțin că unele dintre aceste documente au ajuns prea târziu pentru a fi analizate, chiar cu doar două ore înainte de ședința de guvern, iar premierul, cunoscut pentru stilul său de conducere autoritar, le-a considerat simple demersuri administrative, fără a le acorda importanță.

Conform reprezentanților de sindicat, actul normativ pus în dezbatere are ca scop principal diminuarea beneficiilor și a siguranței locurilor de muncă ale angajaților din sectorul public, ignorând în același timp aspectele pe care aceștia le identifică drept cauze principale ale cheltuielilor nejustificate din buget.

Conform criticilor, actul normativ a ales să înceapă cu măsuri ușor de implementat, vizând în principal funcționarii publici și diminuând garanțiile lor profesionale, în special pe cele care nu beneficiază de sprijin politic.

Conform reprezentanților de sindicat, reformele propuse nu includ organismele conduse de persoane numite politic, cum ar fi CNSAS sau CNCD, deși acestea beneficiază de salarii și avantaje considerabile.

Liderii de sindicate critică guvernul pentru că folosește un limbaj agresiv față de funcționarii publici și încearcă să obțină favorurile sectorului privat prin diminuarea numărului de angajați din administrație.

Este o abordare ipocrită, disperată și cinică să se ofere stimulente economice sectorului privat în schimbul reducerii personalului din sectorul public. Criticii susțin că, deși unii angajați vor fi dați afară, vor fi înlocuiți rapid cu persoane din anturajul celor care iau aceste decizii.

Reprezentanții sindicatului exprimă îngrijorări legate de reorganizarea instituțiilor, temându-se că aceasta ar putea fi exploatată pentru a păstra anumite persoane la conducere, chiar și în contextul reducerilor de personal. De asemenea, atrag atenția asupra riscului de a vedea persoane apropiate politic ocupând funcții în consilii de administrație și alte organisme, deși nu oferă detalii specifice despre astfel de situații.

Se pune problema dacă persoane apropiate premierului ocupă poziții de conducere în diverse instituții, precum consilii de administrație sau agenții. Deși unii oficiali, inclusiv purtătorul de cuvânt al Guvernului, susțin că nu ar accepta niciodată astfel de roluri, această situație ridică semne de întrebare.

Uniunea Sindicală susține că adoptarea unor măsuri prin ordonanță de urgență înseamnă o evitare a dezbaterilor și a aprobării parlamentare, diminuând astfel rolul de control al democrației.

Utilizarea excesivă a ordonanțelor de urgență, în lipsa unor circumstanțe cu adevărat excepționale, subminează rolul Parlamentului și procesul democratic. Transformarea urgenței într-un mijloc de a forța decizii politice erodează statul de drept, reducând cetățenii la simple cifre. Pentru o reformă autentică, Guvernul ar trebui să abordeze problemele profunde care s-au acumulat de-a lungul a peste trei decenii. Noi nu suntem ca ei, afirmă ei.

Actul normativ recent modificat vizează o restructurare amplă a administrației publice, cu scopul de a eficientiza cheltuielile. Principalele măsuri includ:

* **Reducerea posturilor și a cheltuielilor de personal:** Numărul de posturi în administrația centrală și locală va fi diminuat cu 30% începând cu 2025, ținând cont de datele demografice actualizate. Această reducere nu va depăși 20% din posturile ocupate. Reorganizarea instituțiilor publice locale și a aparatului primarilor/consiliilor județene trebuie finalizată până pe 1 iulie 2026, iar în 2026 se pot diminua temporar salariile pentru posturile care urmează a fi desființate, cu reducerea efectivă a posturilor în 2027. Instituțiile Prefectului vor avea o reducere de 25% a posturilor, finalizată tot până pe 1 iulie 2026.
* **Desființarea funcției de inspector guvernamental:** Această funcție va fi eliminată, iar personalul va fi inclus în corpul de rezervă.
* **Reducerea cheltuielilor de personal în sectorul guvernamental:** Cheltuielile de personal vor fi reduse cu 10% față de nivelul din 2025, cu excepția instituțiilor din învățământ, spitale, servicii de ambulanță, centre medicale, instituții culturale și cele din domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale.
* **Măsuri specifice pentru Ministerul Culturii:** Ministerul Culturii are 60 de zile să inițieze măsuri legislative și administrative pentru a reduce impactul financiar asupra bugetului de stat și a autorităților locale.
* **Compensarea reducerilor în domeniul apărării și securității:** Reducerea cheltuielilor de personal cu 10% în acest sector va fi compensată prin reformarea sistemului de pensii militare de stat, prin creșterea treptată a vârstei de pensionare. Guvernul are 30 de zile să aprobe modificările legislative necesare în acest sens.

Noile reglementări aduc modificări semnificative în mai multe domenii. Personalul cu titlu de doctor va primi o indemnizație lunară de 500 de lei, dar numai dacă își desfășoară activitatea în domeniul său de specializare și dacă atribuțiile din fișa postului permit evaluarea lunară a contribuției sale.

În ceea ce privește funcțiile publice, se introduce mobilitatea prin rotație, cu mandate de 3 sau 5 ani, reînnoibile, și evaluări multianuale la finalul mandatului. Funcționarii pot ocupa posturi cu fracțiune de normă, inclusiv două posturi cu timp parțial în instituții diferite, în caz de reorganizare. Evaluarea performanței va fi bazată pe competențe și indicatori de performanță, cu o pondere de cel puțin 50% în evaluarea obiectivelor, iar cunoștințele specifice vor fi verificate prin teste. Numărul de posturi în anumite structuri, precum serviciile, direcțiile și direcțiile generale, va fi redus la nivelurile anterioare modificărilor legislative. De asemenea, se limitează numărul de consilieri din cabinetele demnitarilor și ale aleșilor locali.

Normele de personal pentru poliția locală și serviciile de pază sunt revizuite, iar localitățile mici pot înființa poliție locală cu un număr limitat de posturi, dacă își pot asigura finanțarea din venituri proprii. Autoritățile locale pot ajusta numărul de posturi în funcție de necesități, în limita stabilită de instituția prefectului.

În sistemul sanitar, Ministerul Sănătății va implementa măsuri de reducere a cheltuielilor, printre care aplicarea unei metodologii unitare pentru influențele financiare, instituirea unei contribuții temporare de solidaritate pentru deținătorii de autorizații de medicamente, reclasificarea unităților sanitare, creșterea capacității ambulatoriilor și organizarea achizițiilor centralizate.

Se estimează că aceste măsuri vor duce la o reducere a numărului de posturi cu aproximativ 45.600 și la o diminuare a cheltuielilor de personal de peste 1,6 miliarde de lei în 2026 și peste 3 miliarde de lei în 2027.