Descoperiri arheologice în Constanța: Morminte romane perturbă lucrările la spital

Advertisement

Advertisement

Muzeul Naţional de Istorie şi Arheologie Constanţa infirmă acuzațiile primarului Chițac privind întârzierile la modernizarea Spitalului de Boli Infecțioase. Oficialii muzeului au explicat că, deși au fost găsite 34 de morminte romane în zona respectivă, inclusiv catacombe cu mai multe înmormântări și obiecte funerare valoroase – bijuterii, vase de sticlă și monede – acestea nu sunt cauza principală a întârzierilor.

Începând cu 3 septembrie 2025, arheologii de la Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa au demarat lucrările pe șantier, conform anunțului făcut vineri de reprezentanții instituției.

Echipa arheologică a lucrat strict în zona desemnată de client, respectând planul inițial, limitele stabilite și semnalizarea corespunzătoare, conform legilor și regulamentelor de siguranță. Dintr-un total de 114 zile lucrătoare, săpăturile propriu-zise au durat 39 de zile. Prima etapă, care a inclus explorarea perimetrului clădirii, a avut loc între 3 septembrie și 16 octombrie 2025. A doua etapă, dedicată investigării fundației fostului corp B și a zonelor propuse pentru extindere, s-a desfășurat între 20 ianuarie și 25 februarie 2026, conform informațiilor furnizate de reprezentanții muzeului.

Între 20 octombrie 2025 și 19 ianuarie 2026, lucrările arheologice au fost suspendate din cauza demolării unei clădiri, a îndepărtării structurilor, mutării utilităților și a altor operațiuni pregătitoare necesare.

Conform informațiilor oferite de Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Spitalul de Boli Infecțioase se află în zona sitului arheologic important, „Necropola orașului antic Tomis”, și este, de asemenea, situat în vecinătatea monumentului istoric protejat „Cavoul cu orant de la Egreta”, datând din secolul al IV-lea d.Hr., o perioadă romană.

Cercetările arheologice recente au scos la iveală 34 de morminte datând din perioada romană, localizate în catacombe, unele dintre ele conținând mai multe înmormântări. Multe dintre aceste morminte erau bogate în obiecte funerare, incluzând accesorii vestimentare, bijuterii, vase de sticlă, monede și o colecție vastă de ceramică, în special amfore de origine africană. Printre descoperiri se remarcă două piese deosebite: o inscripție în limba greacă, care confirmă existența unei comunități religioase la Tomis în secolul al III-lea, și un umbo, element central al unui scut ceremonial, o piesă de o raritate excepțională, au precizat reprezentanții Muzeului Național de Istorie și Arheologie Constanța.

Conform explicațiilor lor, este imposibil de precizat dinainte cât timp va dura investigația arheologică.

Muzeul Național de Istorie și Arheologie Constanța explică faptul că durata unei cercetări arheologice preventive este greu de estimat dinainte, deoarece depinde de ce se descoperă pe teren. Deși uneori pot apărea întârzieri și costuri suplimentare, Muzeul susține că acestea nu sunt din vina sa, deoarece echipa de arheologi a lucrat cu dedicare, chiar și în condiții meteo dificile precum temperaturi scăzute, ploi, ninsori și sol înghețat, aspecte documentate în jurnalul de șantier.

Lucrările de modernizare de la Spitalul de Boli Infecţioase din Constanța întâmpină dificultăți și au fost amânate, conform anunțului primarului Vergil Chițac. Motivul principal este o etapă de cercetări arheologice care a întârziat progresul șantierului și a pus în pericol unele lucrări deja realizate. Primarul a criticat legislația care nu stabilește termene clare pentru astfel de investigații, sugerând că se acordă o importanță excesivă istoriei în detrimentul nevoilor actuale. În plus, Chițac a avertizat că se vor lua măsuri legale, inclusiv acțiuni penale și civile, pentru a recupera eventualele pierderi financiare cauzate de aceste întârzieri.