Inflația în România va continua să crească, afectată de măsurile recente

Advertisement

Advertisement

Conform Băncii Naționale a României, inflația este de așteptat să revină în creștere, iar impactul măsurilor de austeritate va fi resimțit puternic în viitorul apropiat. BNR precizează că, deși inflația ar trebui să continue să scadă încet până în primul trimestru al anului 2026, perspectivele actuale indică o deteriorare a situației, în special pe termen mediu.

Banca Națională a României estimează că inflația va atinge un vârf de 9,8% în iunie, înainte de a începe o scădere graduală. Se preconizează că până la sfârșitul anului 2026, inflația va ajunge la 3,9%, o ușoară revizuire în creștere față de estimările anterioare. În 2025, inflația ar trebui să se modereze la 2,9%, un nivel similar cu cel prognozat anterior pentru septembrie 2027.

Conform membrilor Consiliului BNR, economia va continua să fie influențată semnificativ de politicile de austeritate și de inflația ridicată și în prima parte a anului 2026. Această situație va afecta în special puterea de cumpărare a românilor. De asemenea, există îngrijorări cu privire la evoluția costurilor salariale, accentuate de inflație, de creșterea salariului minim în iulie 2026 și de dezechilibrele dintre locurile de muncă disponibile și candidații, care ar putea duce la creșteri salariale mai mari în sectorul privat.

Conform documentului făcut public de Banca Centrală, în data de 17 februarie 2026, Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României a decis asupra unor măsuri de politică monetară, iar detaliile acestei decizii au fost publicate vineri.

Consiliul a notat că perspectivele inflației s-au deteriorat. Deși se așteaptă ca inflația să scadă încet până în primul trimestru din 2026, ulterior, în trimestrul doi, ar putea crește mai mult decât se anticipase în noiembrie. După o scădere accentuată în trimestrul al treilea din 2026, inflația va continua să scadă, dar pe un drum mai abrupt decât cel estimat anterior, revenind în intervalul țintă abia în trimestrul doi din 2027, mai târziu decât se preconizase. Se estimează că inflația va ajunge la 9,8% în iunie și 3,9% în decembrie 2026, valori mai mari decât cele prevăzute anterior (9,2% și 3,7%), iar la sfârșitul anului 2027 ar trebui să ajungă la 2,9%, un nivel similar cu cel prognozat anterior pentru septembrie 2027.

Creșterea inflației în trimestrul al doilea din 2026 va fi determinată în mare parte de comparația cu valorile din anul precedent, în special în sectorul energetic, dar și de creșterea prețurilor la anumite produse și de eliminarea restricțiilor privind prețurile la alimentele de bază. Membrii Consiliului au menționat că aceste elemente vor influența în principal factorii externi care afectează indicele prețurilor de consum (IPC), cu un impact mai mic asupra inflației de bază. Se așteaptă ca factorii legați de producție să aibă un efect inflaționist în trimestrul al doilea din 2026, însă acesta va dispărea ulterior, odată cu diminuarea efectelor cauzate de eliminarea plafonului pentru prețul energiei electrice și de creșterea taxelor din trimestrul al treilea din 2025.

Conform concluziilor Consiliului, riscurile legate de producție par să se intensifice. Această tendință este alimentată de incertitudinile generate de încheierea, în aprilie 2026, a programului de plafonare a prețurilor la gaz pentru populație, de impactul potențial al creșterii costurilor energetice și de evoluția prețului petrolului, influențată de situația geopolitică actuală.

În termeni generali, se estimează că presiunile asupra prețurilor vor fi fie neutre, fie ușor dezinflaționiste în viitorul apropiat. Această tendință este influențată de o posibilă scădere a cererii, în special a consumului, și de faptul că efectele negative ale unei economii mai slabe se vor resimți abia mai târziu. De asemenea, creșterea salariilor din anumite domenii va continua și în primele luni ale acestui an. Totuși, se așteaptă ca presiunile dezinflaționiste să se intensifice în a doua jumătate a anului 2026, menținându-se puternice, dar mai puțin accentuate decât se credea inițial. Consiliul a concluzionat că deficitul cererii va continua să crească în acest an, din cauza măsurilor de ajustare bugetară, și se va reduce doar puțin în 2027, rămânând totuși la un nivel ridicat, deși mai mic decât se anticipase.

Se așteaptă ca, începând cu 2026, economia să se bazeze mai mult pe investiții pentru a crește, în loc de consum, ceea ce ar putea influența și potențialul de creștere al Produsului Intern Brut pe termen lung. Experții sunt de părere că o posibilă creștere temporară a inflației în a doua parte a anului 2026 nu va afecta grav așteptările privind inflația pe termen mediu, însă este important să se urmărească cu atenție evoluția prețurilor, având în vedere istoricul inflației din trecut.

Inflația anuală a scăzut modest spre finalul anului 2025, ajungând la 9,69% în decembrie, față de 9,88% în septembrie. Totuși, pe întreg parcursul anului, inflația a crescut cu 4,55 puncte procentuale, în principal din cauza a două factori: încheierea schemei de plafonare a prețurilor la energie electrică și creșterea taxelor (TVA și accize) care s-au resimțit puternic și în evoluția inflației de bază.

Inflația a încetinit ușor în ianuarie 2026, ajungând la 9,62% anual, conform celor mai recente date. Deși prețurile la energie și combustibili au scăzut, această tendință a fost compensată de creșterea mai rapidă a prețurilor la produsele reglementate și la lemne și produse din lemn (LFO). Inflația CORE2, care exclude anumite categorii de produse volatile, a rămas stabilă la 8,5%.

Inflația de bază va continua să fie influențată de factori temporari, cum ar fi creșterea TVA, și de așteptările ridicate privind inflația pe termen scurt, cel puțin până la mijlocul anului. În plus, expirarea plafonării prețurilor la alimentele de bază în trimestrul al doilea din 2026 va avea, de asemenea, un impact. Membrii Consiliului au observat că scăderea prețurilor importurilor, care ar trebui să contribuie la diminuarea inflației, va fi limitată, în parte din cauza evoluției cursului de schimb leu/euro. Totuși, se așteaptă ca așteptările privind inflația pe termen scurt să se reducă semnificativ începând cu trimestrul al treilea din 2026, urmând o scădere graduală ulterioră.

Conform estimărilor actualizate, inflația măsurată prin indicele CORE2 ajustat va scădea lent în prima jumătate a anului 2026, fiind mai mare decât se anticipase inițial. Ulterior, din trimestrul al treilea al aceluiași an, se așteaptă o scădere treptată, astfel încât până la sfârșitul perioadei analizate, inflația va coborî sub ținta stabilită. Mai precis, se preconizează o inflație de 4% în decembrie 2026 și de 2,1% în decembrie 2027, valori mai mici decât cele prognozate anterior (3,8% în decembrie 2026 și 2,3% în septembrie 2027), după cum au menționat membrii Consiliului.

În ultimele luni ale anului 2025, economia a încetinit considerabil, înregistrând o scădere de aproape două procente după o ușoară contracție în trimestrul anterior. Creșterea anuală a fost, de asemenea, mult mai mică decât cea din perioadele anterioare, ajungând la doar 0,6% pentru întregul an, față de 0,9% în anul precedent.

Conform analizei membrilor Consiliului, economia va fi afectată semnificativ de măsurile de austeritate și inflația ridicată, în special în prima parte a anului 2026, diminuând puterea de cumpărare a oamenilor. Totuși, se așteaptă o revenire și o creștere mai rapidă a economiei în 2027, datorită fondurilor europene din planul Next Generation EU și a unei cereri externe în creștere. Deficitul economic va persista până la sfârșitul anului, dar într-un ritm mai lent decât se anticipase inițial, urmând să se reducă ușor în anii următori, atingând valori importante, dar mai mici decât cele estimate anterior.

Analiștii estimează că cheltuielile gospodăriilor vor crește ușor în acest an, însă vor redeveni motorul principal al creșterii economice în 2027. În 2026 și 2027, investițiile vor continua să fie un factor esențial în avansul Produsului Intern Brut, datorită absorbției și utilizării semnificative a fondurilor europene, care vor stimula și sectorul privat.

Se așteaptă ca exporturile să contribuie modest la creșterea economică în 2026, însă în 2027 ar putea avea un efect ușor negativ. Această evoluție va duce la o reducere mai mică a deficitului comercial față de Produsul Intern Brut în perioada 2026-2027, comparativ cu estimările inițiale.

Consiliul a avertizat că nivelul actual rămâne semnificativ peste media europeană, reprezentând un punct slab important care ar putea alimenta inflația, crește costurile de împrumut pentru stat și, în cele din urmă, afecta capacitatea de a menține o creștere economică stabilă.

Deși s-au făcut progrese, există încă neclarități cu privire la ce măsuri vor fi luate în viitor pentru a controla deficitul bugetar. Oficialii au subliniat în repetate rânduri că este esențial ca deficitul să scadă într-un ritm stabil și durabil, respectând acordurile cu Comisia Europeană și cerințele procedurii de deficit excesiv.

Conform membrilor Consiliului, există îngrijorări legate de viitorul economic, inclusiv de modul în care va evolua inflația pe termen lung. Aceste incertitudini și riscuri sunt generate de situația internațională, marcată de conflicte geopolitice și dispute comerciale, dar și de planurile statelor membre UE de a investi masiv în apărare și infrastructură.

Reprezentanții Consiliului au evidențiat necesitatea de a accesa și valorifica eficient fondurile europene, în special cele din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Aceste fonduri sunt cruciale în contextul economic actual, ajutând la compensarea impactului negativ al măsurilor de austeritate și al instabilității globale, facilitând implementarea reformelor structurale – inclusiv tranziția către o energie mai curată – și contribuind la creșterea economică și la consolidarea capacității economiei românești de a face față provocărilor.

Situația pieței muncii pare să se îmbunătățească treptat. După o perioadă de scăderi, numărul angajaților s-a stabilizat în a doua jumătate a anului 2025, iar șomajul a înregistrat o ușoară scădere. Totuși, sondajele recente indică o răcire a planurilor de angajare pe termen scurt și o diminuare semnificativă a dificultăților întâmpinate de companii în găsirea forței de muncă, sugerând că piața muncii se va relaxa în viitorul apropiat.

În ultimul trimestru al anului 2025, scăderea anuală a salariilor brute a încetinit semnificativ la nivelul întregii economii, iar în sectorul privat s-a stabilizat, menținându-se la un nivel mai bun. Deși costul forței de muncă pe unitate a crescut din nou cu peste 10% în sectorul serviciilor în trimestrul al treilea al anului, în ansamblu economia a înregistrat o nouă scădere importantă. În industria, această creștere s-a accentuat în ultimele luni ale anului, atingând valori încă mari, care ridică îngrijorări legate de inflație și de capacitatea de a concura pe piețele internaționale, conform concluziilor Consiliului.

Consiliul a semnalat îngrijorări cu privire la evoluția costurilor cu salariile în viitor. Creșterea inflației, așteptările legate de aceasta, majorarea salariului minim în 2026 și dezechilibrele dintre locurile de muncă disponibile și candidați pot duce la creșteri salariale mai mari în sectorul privat. Totuși, măsurile de austeritate fiscale luate în 2025 și în acest an, inclusiv restricțiile privind salariile și angajările în sectorul public, ar putea tempera această tendință, influențând consumul și investițiile companiilor. De asemenea, factori externi precum tensiunile comerciale, conflictele geopolitice, digitalizarea, automatizarea și utilizarea forței de muncă din afara Uniunii Europene ar putea avea un impact similar.

În cadrul discuțiilor despre finanțe, membrii Consiliului au remarcat o scădere a ratelor de dobândă pe piața interbancară, care s-au apropiat de nivelurile din aprilie 2025. De asemenea, randamentele obligațiunilor de stat pe termen mediu și lung au scăzut și ele, ajungând la valori neînregistrate în ultimele 18 luni. Această evoluție pozitivă este legată de îmbunătățirea încrederii investitorilor în economia și piața financiară locală, datorită rezultatelor bune ale execuției bugetare din 2025. Cursul de schimb leu/euro a scăzut inițial în ianuarie 2026, dar s-a stabilizat ulterior. În contrast, leul s-a depreciat față de dolarul american în prima parte a lunii, pentru a se aprecia brusc mai târziu, ca urmare a scăderii valorii dolarului pe piețele internaționale.

Reprezentanții Consiliului au reafirmat necesitatea respectării stricte a politicilor fiscale și bugetare stabilite și a celor care urmează să fie aprobate, urmând planul agreat cu Comisia Europeană. Această abordare vizează reducerea treptată a deficitului comercial și, ca urmare, îmbunătățirea percepției riscului suveran, ceea ce ar duce la costuri de finanțare mai mici pentru economie. În același timp, au fost menționate și preocupările legate de instabilitatea geopolitică și de tensiunile comerciale la nivel global, care ar putea afecta piața financiară internațională și deciziile viitoare ale băncilor centrale importante.

Analiza a relevat o încetinire a creșterii anuale a creditelor acordate sectorului privat, ajungând în decembrie 2025 la 6,2%, față de 6,8% în noiembrie și 9,7% în mai. Această scădere este explicată în principal de o reducere mai accentuată a împrumuturilor în lei acordate companiilor, în timp ce împrumuturile către populație au înregistrat o diminuare mai ușoară a creșterii anuale, atât în cazul creditelor ipotecare, cât și a celor de consum.

În ședința din 17 februarie, conducerea Băncii Naționale a României a hotărât să păstreze neschimbate principalele rate ale dobânzii: cea de politică monetară va rămâne la 6,50%, rata Lombard la 7,50%, iar cea pentru depozite la 5,50%. De asemenea, s-a decis menținerea cotelor de rezervă obligatorii pentru băncile care dețin depozite în lei și în valută, fără modificări.