Carburantul ar putea ajunge la 10 lei pe litru: creștere prelungită, avertizează experții

Advertisement

Având în vedere situația actuală din Orientul Mijlociu și o posibilă stabilizare a prețului petrolului între 90 și 100 de dolari pe baril, prețul carburanților în România ar putea depăși pragul de 9-10 lei pe litru. Această creștere ar genera costuri mai mari pentru transport, ar afecta lanțurile de aprovizionare, ar duce la scumpirea alimentelor și ar menține inflația la un nivel ridicat, conform avertismentului lui Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă.

Data de 28 februarie 2026 ar putea deveni un moment crucial pentru energia la nivel mondial. Escaladarea conflictului dintre Iran și potențialele represalii au reaprins preocupările legate de Strâmtoarea Ormuz, o zonă vitală pentru aprovizionarea globală cu energie. Această rută maritimă, prin care trece aproximativ 20% din petrolul consumat zilnic, este esențială pentru economia mondială, iar orice amenințare la adresa ei, chiar și doar o posibilitate, determină reacții imediate pe piețele energetice, conform analizei președintelui AEI.

Evoluția prețului petrolului este influențată nu doar de raportul dintre cerere și ofertă, ci și de așteptările legate de potențiale riscuri. Se preconizează că, la redeschiderea burselor luni, vom observa o majorare a prețului, reprezentând o „taxă de risc geopolitic” – o sumă suplimentară adăugată de investitori pentru a acoperi posibile perturbări în aprovizionarea cu petrol.

O creștere semnificativă a prețului petrolului, de la 73 la 75, 80, 90 sau chiar 100 de dolari pe baril, nu reprezintă doar o fluctuație temporară pe bursă. Aceasta ar avea efecte economice majore, cum ar fi creșterea costurilor de transport, dificultăți în lanțurile de aprovizionare, scumpirea alimentelor și o inflație persistentă. În cazul României, unde o parte importantă din prețul carburanților este reprezentată de taxe, impactul ar fi amplificat, deși inevitabil. Deși țara noastră nu este direct implicată în conflicte militare, este puternic conectată la economia globală. Petrolul fiind o marfă tranzacționată la nivel internațional, prețul său este influențat de cererea globală: dacă Asia plătește mai mult pentru petrolul din Golf, crește concurența pentru alte surse, precum cele din Africa, SUA sau Marea Nordului, ceea ce duce la o creștere generală a prețurilor. În esență, nimeni nu va cumpăra petrol ieftin într-o piață unde prețurile sunt mari, explică Dumitru Chisăliță.

Expertul evidențiază importanța vitală a energiei pentru funcționarea oricărei economii, argumentând că creșterea prețurilor la petrol are efecte negative pe întreg lanțul productiv: producția industrială devine mai costisitoare, fermierii se confruntă cu cheltuieli mai mari pentru combustibil și îngrășăminte, iar prețurile produselor sunt influențate de costurile mai mari de transport.

Specialistul Chisăliţă atrage atenția că inflația, deși părea să dea semne de scădere în Europa, ar putea să redevină o problemă chiar în momentul în care băncile centrale intenționează să ușureze măsurile economice.

Înainte ca situația să se agraveze, piața deja anticipa posibile probleme. Prețul petrolului Brent se apropia de cele mai mari valori din ultimele luni, situându-se în jurul a 72-73 de dolari pe baril. Analizele pieței indică faptul că, dacă tensiunile persistă fără a afecta grav producția, prețul ar putea crește cu 10-20 de dolari pe baril datorită factorilor geopolitici. Însă, dacă exporturile sunt grav perturbate, prețul ar putea depăși 90-100 de dolari pe baril, iar un blocaj major al strâmtorii Ormuz ar putea declanșa o criză globală, cu fluctuații extreme ale prețului. Conform reprezentantului AEI, prețul crește nu pentru că petrolul ar fi mai greu de găsit, ci pentru că riscul unor probleme serioase în aprovizionare devine din ce în ce mai real.

Organizația OPEC și alianțele sale pot încerca să stabilizeze prețurile petrolului prin creșterea producției, iar țările mari ar putea recurge la folosirea rezervelor strategice. Totuși, aceste acțiuni pot doar atenua temporar impactul unor evenimente neprevăzute, fără a rezolva problemele legate de conflictul militar, siguranța transporturilor maritime sau instabilitatea geopolitică. De asemenea, este important de reținut că posibilitatea de a crește rapid producția este limitată, deoarece nu toate resursele estimate pot fi aduse pe piață imediat.

Creșterea prețului petrolului pe piețele internaționale ridică o întrebare importantă: când se va reflecta acest preț mai mare la benzinăriile din România? Deși prețul la pompă este influențat de cotațiile globale, există un interval de timp – de la câteva zile până la două-trei săptămâni – în care această influență se materializează. Factori precum rezervele de combustibil, acordurile cu rafinăriile, evoluția cursului de schimb valutar și deciziile companiilor mari de distribuție joacă un rol crucial. O majorare a prețului petrolului cu 10-20 de dolari nu se traduce imediat în prețuri mai mari la benzină, ci într-o creștere graduală, deși, de obicei, impactul nu este doar teoretic.

Prețul carburanților din România este influențat de mai mulți factori. Aproximativ jumătate din preț este reprezentat de taxe (accize și TVA), în timp ce costul țițeiului și al rafinării contribuie cu o treime. Restul este format din costurile de distribuție și profitul companiilor. Astfel, o creștere a prețului petrolului are un impact direct asupra prețului la pompă: o majorare de 10 dolari pe baril se traduce printr-o creștere de 70 de bani pe litru, 20 de dolari pe baril duc la un leu pe litru, iar 30 de dolari pe baril la o majorare de 2,5 lei pe litru.

Dacă prețul petrolului se va stabiliza în jurul valorii de 90-100 de dolari, este probabil ca prețurile la benzină să depășească 9-10 lei pe litru. Instabilitatea din zonele cheie pentru producția de energie are repercusiuni la nivel mondial: consumatorii plătesc mai mult la benzinării, firmele suportă costuri mai mari, guvernele se confruntă cu presiuni asupra bugetelor și cu inflație, iar băncile centrale sunt nevoite să amâne relaxarea politicilor monetare. România este deosebit de vulnerabilă, nu doar din cauza importurilor de petrol, ci și din cauza legăturilor sale economice cu Europa. O încetinire a economiilor mari, precum Germania sau Italia, din cauza prețurilor mari la energie, se va resimți rapid și în București. Evoluția situației depinde de durata și intensitatea conflictului: o escaladare limitată ar putea duce la o creștere temporară a prețurilor, urmată de stabilizare, în timp ce o escaladare prelungită ar putea genera prețuri ale petrolului peste 100 de dolari, inflație în creștere și presiune asupra ratelor dobânzilor. O extindere a conflictului ar putea declanșa o criză energetică la nivel global.

Chiar și în 2026, stabilitatea lumii va fi puternic influențată de petrol, deoarece economia globală încă depinde în mare măsură de resursele energetice derivate din combustibili fosili.

Nu este suficient să ne concentrăm doar pe evoluția prețului petrolului. Mult mai important este să evaluăm capacitatea României de a face față unui nou șoc energetic, ținând cont de situația financiară a țării, de forța economiei și de disciplina bugetară. Soluția nu se află în regiunea Golfului Persic, ci în politicile pe care le implementăm intern, în modul în care este structurată economia noastră și în rapiditatea cu care reușim să diminuăm dependența de fluctuațiile prețurilor de pe piața internațională, a explicat Dumitru Chisăliță.

În cursul sâmbetei, Israelul și SUA au efectuat lovituri asupra Iranului, provocând explozii în capitala Teheran și în alte localități importante, precum Tabriz și Isfahan. Ca reacție, Iranul a ripostat cu o salvă de rachete și drone, țintind baze militare americane din Bahrain, Qatar și Emiratele Arabe Unite, precum și obiective militare israeliene.

Sâmbătă seara, mai multe explozii au zguduit centrul Israelului, afectând atât Ierusalimul, cât și Cisiordania. În plus, o rachetă lansată din Iran asupra Israelului a atins Tel Aviv, marcând prima dată când orașul a fost vizat direct în acest conflict, conform relatărilor agențiilor media israeliene și confirmărilor serviciului de urgență Magen David Adom.