Judecătorul rebel la legea pensiilor magistraților: decizie controversată fără opinie separată

Advertisement

Advertisement

Bogdan Licu, judecător la Curtea Constituțională, a declarat pentru stiripesurse.ro că a votat în favoarea declarării neconstituționale a legii care modifică pensiile de serviciu ale judecătorilor și procurorilor. Deși a susținut acest punct de vedere, el nu a scris o opinie proprie și nici nu a fost de acord cu argumentele prezentate într-o opinie separată de alți doi judecători, Gheorghe Stan și Cristian Deliorga.

În urma publicării explicațiilor Curții Constituționale privind modificările aduse sistemului de pensii pentru judecători și procurori, a apărut o interpretare în media conform căreia domnul Licu ar fi susținut poziția majorității. Această concluzie se bazează pe faptul că numele său nu figurează printre cei care au semnat opiniile anexate deciziei.

Deși absența unei opinii individuale nu demonstrează automat că un judecător a fost de acord cu decizia majoritară, cazul Deciziei CCR nr. 153 din 18 februarie 2026 ilustrează acest lucru: deși opiniile separate sunt semnate de Gheorghe Stan și Cristian Deliorga, este posibil ca un alt judecător să fi votat împotrivă, fără a-și exprima public dezacordul printr-o opinie separată.

Curtea Constituțională a respins, prin decizia numărul 153/2026, sesizarea Înaltei Curți de Justiție și Arbitraj care punea la îndoială constituționalitatea legii care reglementează pensiile de serviciu ale judecătorilor și procurorilor. Votul a fost dat cu majoritate de 6 la 3, iar argumentele Curții au fost făcute publice în Monitorul Oficial pe 26 februarie 2026.

Bogdan Licu a explicat pentru stiripesurse.ro că a fost printre puținii care au susținut admiterea sesizării Curții Constituționale, deși numele său nu apare pe documentul oficial care a însoțit decizia.

Curtea Constituțională a decis în legătură cu o lege care schimbă regulile de pensionare și modul de stabilire a pensiilor pentru judecători și procurori. Această lege a fost adoptată rapid, prin asumarea răspunderii guvernamentale.

Documentul de fundamentare reiterează modificările esențiale, incluzând trecerea treptată a vârstei de pensionare la 65 de ani, calcularea pensiei la 55% din venitul brut mediu din ultimii cinci ani, și limitarea acesteia la 70% din venitul net.

Curtea Constituțională examinează nu doar fondul problemelor, ci și eventualele nereguli legate de modul în care a fost invocat articolul 114 din Constituție, referitor la asumarea răspunderii guvernamentale, și analizează posibilitatea sesizării Curții de Justiție a Uniunii Europene, toate acestea fiind parte a verificărilor preliminare pe care le efectuează.

Deși toți judecătorii au decis să respingă sesizarea, Mihaela Ciochină, Asztalos Csaba-Ferenc și Mihai Busuioc au adăugat o opinie separată. Aceștia consideră că, având în vedere modificarea modului de calcul, ar fi fost util să se analizeze mai detaliat aspectele legate de aplicarea unor reguli de tranziție și de o implementare treptată, pentru a asigura stabilitatea juridică și o aplicare consecventă în timp.

Altfel, magistrații Gheorghe Stan și Cristian Deliorga au exprimat o perspectivă diferită, argumentând că Înalta Curte de Casare și Justiție ar fi trebuit să accepte obiecția. Ei consideră că noul sistem de calcul, inclusiv limita de 70% din ultimul salariu net, nu respectă principiile stabilite anterior de instanțe și ar putea duce la o reducere drastică, chiar la dispariția, a pensiilor de serviciu, afectând drepturile garantate ale funcționarilor.

Deși a votat pentru admiterea sesizării, Bogdan Licu a preferat să nu își detaliaze argumentele într-un document scris separat și nici să susțină punctele de vedere ale judecătorilor Stan și Deliorga, o opțiune legală pe care o avea.

Conform Legii 47/1992, deciziile luate în cadrul deliberărilor trebuie înregistrate într-un proces-verbal. Totuși, în ceea ce privește exprimarea punctelor de vedere individuale, legea utilizează un limbaj permisiv, oferind posibilitatea, nu obligația, ca un judecător să își exprime o opinie separată dacă a votat împotrivă, sau ca o opinie concurentă să fie prezentată în legătură cu argumentarea deciziei.

Conform aceleiași reglementări, opiniile separate sau concurente ale judecătorilor sunt publicate alături de decizia finală în Monitorul Oficial, dar numai dacă un judecător alege să le întocmească. Practic, un judecător care nu este de acord cu decizia își exprimă dezacordul prin vot, însă redactarea unei justificări individuale este la latitudinea sa.

Politica internă referitoare la elaborarea opiniilor subliniază că o opinie separată sau concurentă este un instrument opțional la dispoziția judecătorului, nu o obligație impusă în cazul oricărui vot divergent.