Plățile digitale: O sursă de creștere structurală în Europa

Advertisement

Advertisement

Conform economistului-șef al Visa pentru Europa, Adolfo Laurenti, România se confruntă cu provocări economice în 2026, într-un context global marcat de ajustări dificile, iar puterea de cumpărare a românilor este mai vulnerabilă decât cea a consumatorilor din restul Europei.

Conform lui Laurenti, România se pregătește pentru un 2026 marcat de dificultăți economice și adaptări, nu de o dezvoltare rapidă. Situația este complicată de faptul că puterea de cumpărare a românilor este mai scăzută decât cea a cetățenilor europeni. Totuși, există o excepție: plățile electronice ar putea continua să crească, chiar și în aceste condiții nefavorabile.

El a menționat că anul 2026 va fi o perioadă de schimbare, caracterizată de dificultăți continue la început, dar cu semne de progres treptat pe măsură ce se apropie de final.

Expertul consideră că actuala creștere a creditării nu indică o redresare economică reală, ci mai degrabă o modalitate de a atenua impactul negativ asupra veniturilor. Problemele legate de achitarea datoriilor persistă, iar o îmbunătățire semnificativă în acest sens ar fi un indicator clar al stabilizării economice. În plus, tendința de digitalizare a plăților este alimentată de schimbări fundamentale, nu de fluctuațiile ciclului economic.

La nivel european, datele Visa indică un consumator aflat într-o zonă de relativă stabilitate. România urmează însă o traiectorie diferită. Potrivit Visa Spending Momentum Index, dinamica cheltuielilor s-a blocat, reflectând impactul cumulat al inflaţiei ridicate, al scăderii veniturilor reale şi al deteriorării accentuate a încrederii consumatorilor.

Conform datelor Visa, se observă o creștere a utilizării cardurilor de credit, nu neapărat ca semn al unei relansări a consumului, ci mai degrabă ca o reacție la dificultățile financiare. Oamenii apelează la credit pentru a acoperi cheltuieli de bază, adaptându-se astfel la o situație în care veniturile nu mai sunt suficiente.

Conform informațiilor, dificultățile întâmpinate în achitarea datoriilor nu indică o scădere a utilizării plăților electronice, ci mai degrabă o situație în care oamenii au mai puțini bani la dispoziție.

Laurenti a avertizat că expansiunea actuală a creditelor nu indică neapărat o redresare economică, ci mai degrabă o modalitate prin care gospodăriile compensează impactul negativ asupra veniturilor lor. În aceste condiții, este crucial să se urmărească cu atenție potențialele pericole și să se promoveze oferte de creditare prudente, cum ar fi cele pe termen scurt sau cele care facilitează plata în rate pentru nevoile de bază.

Scăderea semnificativă a încrederii oamenilor în economie agravează situația economică generală. Nu doar că se confruntă cu dificultăți financiare, dar devin și mult mai precauți atunci când decid să cheltuie bani. Deși numărul de cumpărături rămâne relativ stabil, valoarea totală a cheltuielilor este în scădere, iar creșterea economică este lentă și nesigură.

Conform lui Adolfo Laurenti, problema majoră nu mai este doar inflația, ci mai ales lipsa de optimism cu privire la veniturile viitoare. Până când oamenii nu vor fi siguri că situația lor financiară se va îmbunătăți, vor continua să cheltuie cu grijă.

O reluare constantă a achitării datoriilor ar fi un indicator important, care ar sugera că scăderea activității economice a consumatorilor se diminuează.

Chiar dacă economia a înregistrat o scădere a cheltuielilor, economistul șef a subliniat că digitalizarea metodelor de plată a continuat să avanseze. Acest lucru se datorează creșterii utilizării plăților fără contact, a performanței bune a comerțului online și a scăderii treptate a utilizării numerarului.

Se preconizează că piața plăților din România va continua să se confrunte cu dificultăți în prima parte a anului 2026. Însă, odată cu scăderea inflației în a doua jumătate a anului, ar putea apărea oportunitatea de a vedea o stabilizare a veniturilor, o redresare lentă a creditelor și o creștere treptată a volumului total de plăți.

Situația plăților din România este complexă, arătând atât o slăbiciune a cheltuielilor, cât și o adaptare rapidă la tehnologiile digitale. Conform economistului-șef al Visa pentru Europa, creditul are un rol de stabilizare, iar o redresare economică solidă va fi posibilă doar prin creșterea veniturilor reale și restabilirea încrederii consumatorilor, nu prin acordarea de credite într-un ritm accelerat.

În termeni de planificare pe termen lung, România va trece printr-o perioadă de recalibrare în 2026, însă se anticipează că, începând cu 2027, economia va reveni pe o traiectorie de creștere mai solidă, cu o evoluție a Produsului Intern Brut estimată în jurul a 2,8%.

În ceea ce priveşte influenţele preţului energiei asupra economiei în urma conflictului din Orientul Mijlociu, acesta a precizat că este prea devreme pentru a face prognoze. „Chiar şi în ceea ce pare acum a fi cel mai rău scenariu, că nu vorbim de zile, ci de câteva săptămâni, ceea ce am învăţat în trecut este că aceste corecţii revin la normal destul de repede. Aşadar, dacă este un conflict de patru săptămâni şi apoi revenim la normal, vom vedea acele preţuri scăzând destul de rapid. Va fi un episod dureros, dar nu va avea cu adevărat un impact mare”, a comentat economistul.

Potrivit acestuia, în prezent, nu suntem la fel de vulnerabili la preţurile energiei cum eram înainte de invazia Rusiei asupra Ucrainei. „Ce am mai învăţat din Ucraina este că, oricât de dureros a fost, am devenit mult mai rezilienţi şi mult mai flexibili în a acomoda acele şocuri. Aşadar, nu cred că suntem la fel de vulnerabili la preţurile energiei cum eram în ianuarie 2020, înainte de invazie. Am învăţat multe. Am deschis diferite modalităţi de a tranzacţiona gaz natural. Avem surse diferite. Sper ca acestea să fie episoade scurte şi nu prea dureroase”, a adăugat el.

Economistul-șef a sugerat că, deși ideea unui emitent european de carduri de credit ar putea reduce dependența de Visa, MasterCard și American Express, aceste companii se străduiesc deja să se integreze profund în piețele locale.

Fiind deschis și onest, creșterea noastră este evidentă. Când am ajuns pentru prima dată în București, acum opt ani, echipa noastră număra doar șapte persoane. Acum, avem 42 de colegi. Visa își propune să se integreze cât mai bine în mediul de afaceri local. Astfel, ne îndepărtăm treptat de imaginea unei companii americane și ne transformăm într-o rețea globală care dezvoltă parteneriate solide și aduce valoare în fiecare țară, inclusiv în România, țările vecine și Europa de Vest. Ne implicăm activ în sistemul local și ne străduim să fim un partener de încredere și eficient.

Adolfo Laurenti a subliniat eforturile și investițiile semnificative ale Visa în securitatea rețelei și prevenirea fraudei, amintind că, deși riscurile există – mai ales având în vedere sediul central al companiei în SUA – Visa este dedicată să ofere un nivel ridicat de protecție. În ultimii cinci ani, au fost alocați nu mai puțin de 10 miliarde de dolari pentru a asigura o rețea sigură și pentru a oferi utilizatorilor o experiență cât mai liniștitoare și confortabilă.