Comune unite: Reduceri de personal și investiții locale

Advertisement

Advertisement

În Timiș, doi primari din Partidul Liberal au lansat o propunere de fuziune a comunelor pe care le conduc. Conform planurilor lor, în 2028, cele două primării s-ar putea uni, ceea ce ar duce la o eficientizare a cheltuielilor publice prin simplificarea structurii administrative – un singur primar, viceprimar și Consiliu Local. Mai mult, o astfel de unire ar crea o entitate mai mare, cu un număr suficient de locuitori pentru a beneficia de fonduri europene și programe guvernamentale inaccesibile până acum comunelor mai mici. Această inițiativă se alătură unor demersuri similare deja demarate în județele Satu Mare și Hunedoara.

Un raport al Curții de Conturi constată că 15% din comunele României, adică 432 de comune, nu mai îndeplinesc pragul minim al numărului de locuitori prevăzut de legislație și doar 27% dintre comune au reuşit să se finanţeze majoritar din venituri proprii. Potrivit legii, pragul minim pentru constituirea comunelor este de 1.500 de locuitori.

Conform estimărilor primarului Ionel Lupu de la Mașloc, unirea celor două primării va genera economii importante, de aproximativ 3 milioane de lei anual. Deși această fuziune aduce beneficii financiare, va avea și un impact asupra forței de muncă, cu o reducere estimată la jumătate a numărului de angajați, care în prezent este de aproximativ 50 în total.

Comuna Fibiș are 1.795 de locuitori, iar comuna Mașloc are 2.236 de locuitori.

„Ei își rezolvă toate problemele pe care le au în cele două localități. Aici discutăm despre căminul cultural care trebuie renovat, o școală care trebuie refăcută, canalizarea”, l-a completat secretarul general al PNL Timiș, Alin Popoviciu .

Alte avantaje ale unificării comunelor vor veni din serviciile oferite populației. „De exemplu, astăzi copiii îi ducem dintr-un loc în altul și dacă se face școală la Fibiș până la 8 clase o să fie local, nu vor mai fi cheltuieli. Azi avem copii care merg de la o localitate la alta”, a spus primarul Lupu. „Sunt unele utilaje pe care le are Fibiș și altele Mașlov și puse împreună poți să-ți faci treaba mai bine”, a adăugat Popoviciu.

În Timiș mai sunt 8 primari PNL care vor fuziune, dar sunt legați de comune cu primari PSD și nu i-au convins să facă pasul spre comasare.

Anunțul primarilor liberali Gheorghe-Dorel Carcea (Fibiş) şi Ionel Lupu (Maşloc) nu înseamnă fuziunea propriu-zisă a celor două comune, ci începutul demersurilor legale.

Consiliile locale vor iniţia proiecte de hotărâre referitoare la comasare și la sfârşitul anului va fi organizat câte un referendum local, decizia finală privind comasarea aparţinând cetăţenilor din cele două comune.

Pentru ca unirea să se materializeze, este esențial ca locuitorii ambelor zone să susțină această decizie prin vot și să se asigure că cel puțin 30% dintre ei participă la procesul electoral, conform cerințelor legale.

Unirea nu poate fi oficializată conform legii decât după 2028.

Consiliul Judeţean Timiş a lansat un proiect-pilot care să ofere un stimulent financiar primăriilor care doresc să fuzioneze, între 10 şi 20 de milioane de lei, în funcţie de populaţie, conform Agerpres.

„Comasarea înseamnă economii de milioane de lei în fiecare an, din salarii. (…). Trecerea de praguri de 2.000 de locuitori înseamnă acces la fonduri europene pe anumite componente, pe care Comisia Europeană nu le finanţează la sub 2.000 de locuitori, neavând randament economic nici la apă, nici la canalizare, nici la alte proiecte de finanţare locală”, a declarat președintele CJ-ului, Alfred Simonis .

„Cred că este extrem de important să nu facem doar una, două, trei comasări, după care ne oprim şi să avem doar nişte succese politice pe care le decontează unul sau altul. Dacă vrem o reformă administrativă substanţială la nivel naţional, cu rezultate şi economii serioase, această iniţiativă plecată de la CJ Timiş. Printr-o comasare, numărul de locuitori va creşte substanţial. Ar trebui ca aceste comasări să fie dublate de un fond naţional, un fel de ‘Anghel Saligny’ pentru comasări, care să stimuleze localităţile unde se fac aceste referendumuri şi sunt validate, unde populaţia creşte substanţial prin comasare. Suntem în discuţii cu mai mulţi primari. Pe calcule pe care le avem în judeţul Timiş, mai mult de 10 astfel de comasări nu trebuie să existe. Asta înseamnă 20, poate 30 de comune care se comasează, pentru că unim două, câte două într-una mare şi sunt 10 astfel de comasări”, a detaliat acesta.

Autoritățile din comunele hunedoarene Vețel și Peștișu Mic au inițiat procedurile necesare pentru a uni cele două administrații locale. Vețel are o populație de 2.932 de locuitori, iar Peștișu Mic numără 1.129 de locuitori.

„Conducerea administrativă ar urma să rămână la Veţel, iar la Peştişul Mic va exista un punct de lucru, astfel încât cetăţenii să nu fie nevoiţi să facă drumuri inutile. În plus, ne propunem implementarea unei platforme digitale comune, prin care cetăţenii să poată depune cereri şi obţine documente fără deplasări repetate”, a explicat primarul comunei Veţel, Gheorghe Capşa (PNL), citat de Agerpres.

Primarul liberal Ioan Bartok Gurzău (comuna Beltiug), aflat la al 7-lea mandat și primarul liberal Nicolae Cornea Mare (comuna Socond), din Satu Mare, au anunțat că s-au înțeles să inițieze procesul de comasare pentru a realiza o singură comună cu peste 6.000 de locuitori.

„Primăria comunei Socond efectiv nu se poate autosusține. Ceea ce spune dl Bolojan are perfectă dreptate, degeaba venim acum toți primarii și ne plângem că nu avem bani. Păi tocmai de asta nu avem bani. Așa cum ne-am eficientizat clădirile publice, la fel și administrația publică locală trebuie să beneficieze de aceste eficientizări. L-am rugat pe contabil comunei să-mi scoată niște cifre. Nu se poate ca din taxe și impozite, deși am un grad de colectare de peste 90%, să ai undeva la 900.000 de lei în 2024 și un milion de lei în 2025, iar din partea statului pentru funcționare să ai undeva la 9 milioane de lei. Practic, aproape 90% sunt de la bugetul de stat. Sigur că și plățile proiectelor accesate. Din start nu este o primărie eficientă din punct de vedere al cheltuielilor”, a declarat edilul Nicolae Cornea Mare.

Prefectul judeţului Sălaj, Claudiu Bîrsan , a declarat pentru Agerpres că actuala fragmentare a comunelor este rezultatul unui proces istoric eronat, ce ar trebui inversat.

„Dacă ne uităm un pic în urmă, putem observa că în judeţul Sălaj, după Revoluţie, au fost nişte fenomene de fărâmiţare, din interese mai mult sau mai puţin politice. De exemplu, comuna Treznea s-a desprins de comuna Agrij, s-a desprins Şimişna de Rus, Boghişul s-a desprins de Nuşfalău, iar Camărul s-a desprins de Carastelec. Noi am asistat după Revoluţie la un proces anormal şi invers, de fărâmiţare. Şi uite unde am ajuns. La comune cu un singur sat sau cu câteva sate. Lucrurile ar trebui să se inverseze. Acesta e punctul meu de vedere”, a precizat acesta.

Bîrsan a subliniat că eficienţa serviciilor publice este strâns legată de dimensiunea teritorială, menţionând că toate manualele de administraţie spun că serviciile publice sunt cu atât mai eficiente cu cât se adresează unui număr mai mare de oameni sau unor teritorii mai mari.

El a apreciat că barierele sunt mai degrabă legate de interesele funcţionarilor.

„Multe primării văd că nu se pot susţine şi trebuie să treacă peste dispute de genul cine o să fie primar sau cine o să fie viceprimar sau cine o să mai fie consilier local. Sunt argumente subiective. Dacă luăm în calcul argumente obiective şi o comună vede că nu se poate susţine, şi eu zic că gestul logic e să încerce o reorganizare”, a mai afirmat prefectul Sălajului.

Deputatul şi preşedintele UDMR Sălaj, Seres Denes , se declară sceptic faţă de implementarea acestui model de comasare în judeţul Sălaj.

„Permiteţi-mi să fiu sceptic vis-a-vis de chestiunea asta. Eu, în Sălaj nu văd care comunitate ar renunţa la structura actuală, pentru că îi cam cunosc şi mai degrabă au vrut separare, decât unificare. Sigur, totul costă bani”, a declarat Seres Denes.

Acesta a oferit exemplul comunei Boghiş pentru a ilustra succesul unei unităţi mai mici.

„Eu am experienţa Boghişului, când s-a separat de Nuşfalău. Boghişul e mult mai mic decât Nuşfalăul, dar şi-a pus la punct toate serviciile necesare populaţiei, mult mai bine decât comuna Nuşfalău, care e mult mai mare şi are şi venituri mult mai mari. În primul rând, trebuie să fie benefic populaţiei, pentru că noi pentru oameni lucrăm, nu?”, a punctat Seres.

Comasarea localităţilor în România este foarte greu reglementată, a declarat la Europa FM, pe 13 februarie, prim-ministrul Ilie Bolojan , care a susţinut că, în locul legislaţiei actuale, care este bazată pe referendum, ar trebui create mecanisme mai simple.

El a explicat că, în calitate de primar, a încercat o fuziune cu o comună din zona metropolitană şi nu a reuşit, din cauza prezenţei scăzute la vot în Oradea.

Premierul Bolojan a menționat că organizarea a două referendumuri în timpul mandatului său de primar a fost o provocare, în special din cauza dificultății de a convinge locuitorii din Oradea de beneficiile potențiale ale integrării cu comuna Sânmartin. Deși majoritatea celor care au votat au fost pro, prezența la vot în Oradea nu a atins pragul minim de 30% (adică peste 50.000 de votanți), înregistrându-se doar 28,5%. Așadar, referendumul a eșuat la limită, lipsind aproximativ 3.000 de votanți pentru a atinge cvorumul necesar.

Un raport al Curții de Conturi constată că mai mult de jumătate dintre orașe (55% din total) și 15% din comunele României nu mai îndeplinesc pragul minim al numărului de locuitori prevăzut de legislație pentru încadrarea în categoriile respective, datele fiind culese pentru anul 2023, conform cursdeguvernare.ro .

Conform datelor din 2023, mai puțină de o treime dintre comune și puțin peste o treime dintre orașele mici au reușit să își acopere mai mult de jumătate din buget din resurse proprii. Cu toate acestea, situația s-a îmbunătățit treptat în ultimii trei ani, iar această creștere a fost mai pronunțată în mediul rural decât în cel urban. Auditorii atrag atenția că o parte semnificativă din fonduri alocată salariilor personalului poate împiedica investițiile în dezvoltare la nivelul unităților administrativ-teritoriale.

Conform Curții de Conturi, capacitatea primăriilor de a acoperi costurile cu personalul din resursele proprii a scăzut considerabil. În timp ce în 2023 doar o treime dintre comune au reușit să facă acest lucru, în 2021 și 2022 procentele erau mult mai mari: 44% și, respectiv, 52%. În schimb, situația este mai bună în orașele mici, unde majoritatea primăriilor (76% în 2023, 85% în 2022 și 81% în 2021) și-au putut finanța cheltuielile cu personalul din veniturile proprii.