Creștere explozivă a importurilor de armament în Europa, declanșată de războiul din Ucraina

Advertisement

Advertisement

Conform unui raport recent al Institutului Internaţional de Cercetări pentru Pace (SIPRI), Europa a înregistrat o creștere spectaculoasă a importurilor de armament, acestea triplându-se în perioada 2021-2025 comparativ cu intervalul 2016-2020.

Pe parcursul ultimilor zece ani, exporturile globale de arme au înregistrat o creștere semnificativă, de aproape 9,2%, depășind nivelurile înregistrate în perioada anterioară de cinci ani.

Institutul Stockholms pentru Cercetare a Conflictele (SIPRI) se concentrează pe cantitatea de armament transferată, nu pe costul financiar al acestor tranzacții, conform agenției dpa.

Deși volumul de armament variază considerabil de la an la an, în funcție de comenzile primite, institutul analizează evoluția generală a acestuia pe o perioadă mai lungă, comparând date din intervale de câte cinci ani.

În urma invaziei ruse în Ucraina, Europa a înregistrat o creștere semnificativă a interesului pentru consolidarea apărării, fapt care s-a tradus într-o cerere mult mai mare de armament. Katarina Djokic, expertă la SIPRI, subliniază că această creștere bruscă a importurilor de arme este direct cauzată de acțiunile Rusiei.

În contextul incertitudinilor legate de angajamentul american în apărarea alianței NATO, se observă o creștere a cererii de armament și în statele europene membre, conform studiilor recente.

Conform unui raport al SIPRI, Europa a devenit principala piață pentru exporturile de armament ale Statelor Unite, depășind pentru prima dată în două decenii Orientul Mijlociu. Această tendință a persistat între 2021 și 2025, chiar și în contextul unei producții de armament în creștere în Europa și al lansării unui nou program de investiții în apărare la nivelul Uniunii Europene.

Această constatare este relevantă mai ales în cazul aeronavelor militare și al sistemelor de apărare aeriană cu rază lungă de acțiune, care sunt recunoscute ca fiind deosebit de performante în Europa.

Conform lui Djokic, state precum România și Polonia au investit în armament de producție americană, o măsură menită să consolideze legăturile lor cu Statele Unite.

Conform expertei, dacă o țară are deja echipamente militare din Statele Unite, precum sistemul Patriot folosit de Germania, există numeroase avantaje practice și necesități de pregătire care justifică menținerea și utilizarea acestora.

Institutul Stockholms pentru Cercetare a Conflictele (SIPRI) anticipează o creștere constantă a investițiilor în armament în Europa, influențată de factori precum instabilitatea și conflictul armat din Orientul Mijlociu.

Conform lui Djokic, atacurile americane și israeliene asupra Iranului ar putea avea efecte secundare neașteptate. De exemplu, dacă Statele Unite se confruntă cu dificultăți în aprovizionarea cu sisteme de apărare antirachetă, este posibil ca țara să își concentreze resursele pe propriile nevoi militare, diminuând astfel capacitatea de a mai furniza armament altor state.

Dependența statelor europene de furnizorii de armament ar putea genera dificultăți, având în vedere că Statele Unite au reprezentat o sursă majoră de arme la nivel global între 2021 și 2025, acoperind aproximativ 42% din exporturile internaționale și distribuind echipamente militare în aproape o sută de țări. Franța și Rusia au ocupat pozițiile a doua și a treia în acest domeniu, însă exporturile rusești au înregistrat o scădere semnificativă, de peste 60%.

În fruntea țărilor care achiziționează cele mai multe arme se află Ucraina, nevoită să-și apere teritoriul în fața agresiunii rusești, fiind urmată de India, Arabia Saudită, Qatar și Pakistan.

Institutul SIPRI, o organizație de cercetare independentă bazată în Stockholm, realizează studii și publică în fiecare an analize detaliate despre piața armelor, sectorul industriei de apărare, arsenalul nuclear global și investițiile în domeniul militar, fiind sprijinit financiar în principal de guvernul suedez.