Creștere persistentă a prețului petrolului: impact anual asupra inflației de aproximativ 0,3%

Advertisement

Advertisement

Conform lui Cosmin Marinescu, viceguvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), o creștere constantă de 10% a prețului petrolului ar putea duce la o inflație anuală de aproximativ 0,3%, anulând astfel proiecțiile actuale privind evoluția inflației.

Contextul de securitate din Orientul Mijlociu se deteriorează rapid, generând incertitudine și fluctuații majore la nivel global, în special pe piețele de energie, dar și în cele financiare, care sunt foarte sensibile la astfel de evenimente geopolitice și de securitate. Creșterea prețurilor la petrol ar putea avea efecte negative asupra economiilor europene, inclusiv a celei românești, iar un conflict de amploare și prelungit ar amplifica și persista aceste efecte. Deși România este mai puțin dependentă de importurile de petrol decât alte țări europene (aproximativ 1,5% din PIB în perioada 2022-2024, scăzând spre 1% în 2025), impactul asupra prețurilor produselor de consum rămâne considerabil. Conform estimărilor, o creștere susținută de 10% a prețului petrolului ar duce la o creștere anuală a inflației de aproximativ 0,3%, ceea ce ar anula, din păcate, prognozele actuale privind inflația, a declarat Marinescu la dezbaterea „Rethink Economics – De la Măsuri Urgente la Strategii de Dezvoltare”, organizată de Rethink Romania.

De asemenea, a menționat că fondurile de investiții importante, care urmăresc deja îndeaproape evoluțiile din regiunea Golfului, ar putea reevalua anumite investiții la nivel global.

În calitate de bancă centrală, urmărim cu mare atenție procesul de consolidare fiscală, ținând cont de efectele sale asupra inflației și a riscului suveran. Deficitul bugetar considerabil, alături de deteriorarea balanței externe, necesită măsuri de ajustare substanțiale. Deși în 2025 s-au depus eforturi importante pentru a îmbunătăți situația bugetară, cu o ajustare estimată la 1,3 puncte procentuale din PIB conform metodologiei ESA, nu s-a observat o scădere corespunzătoare a deficitului cont curent, a menționat Marinescu.

Deficitul cont curent, raportat la Produsul Intern Brut, a scăzut modest, ajungând la 7,95% în acest an, față de 8,2% în 2024, conform informațiilor oferite de unul dintre viceguvernatorii Băncii Naționale a României.

Nivelurile actuale sunt îngrijorătoare și indică și probleme structurale. Totuși, există și vești bune: acoperirea deficitului extern prin fluxuri stabile, care nu generează datorii, se îmbunătățește constant în acest an, de la 42% în 2025 până la o estimare anuală de 57%, datorită afluxului important de fonduri europene. De asemenea, evoluția macroeconomică din 2025 arată că economia românească își diversifică treptat sursele de creștere. Conform celor mai recente date INS, creșterea economică pentru 2025 a avansat ușor, ajungând la 0,7%. Marinescu a subliniat că aceasta este o performanță economică remarcabilă, având în vedere presiunile generate de măsurile de ajustare fiscală.

A subliniat importanța menținerii și accelerării creșterii economice, prin măsuri care să stimuleze competitivitatea mediului de afaceri. Scopul este de a relansa producția, mutând accentul de la cerere, adică de la consum, către producția internă.

Cosmin Marinescu a menționat că speră ca bugetul pentru 2026 să fie finalizat în curând, deoarece acesta ar transmite un semnal clar de stabilitate politică și economică, lucru esențial în contextul dificil prin care trecem.