România, implicată în conflictul din Iran? Reacția generalului Bălăceanu: „Nu e o escaladare”

Conform generalului Virgil Bălăceanu, Statele Unite se comportă în conflictul cu Iranul conform regulilor războiului, o atitudine care vine în contextul interesului manifestat de Washington de a disloca avioane și trupe la baza aeriană Mihail Kogălniceanu, din județul Constanța.
Miercuri, primarul general Nicușor Dan a organizat o întâlnire extraordinară a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) la Cotroceni, unde s-a discutat și despre prezența temporară a unor forțe militare străine pe teritoriul României.
Conform opiniei lui Virgil Bălăceanu, decizia Statelor Unite de a reduce prezența militară la baza Mihail Kogălniceanu a fost o eroare.
Prezența militară americană din Golf, în țări precum Kuweit, Irak și Iordania, se află într-o situație de risc din cauza potențialelor atacuri iraniene. Prin urmare, Statele Unite au nevoie urgentă de o alternativă strategică pentru a-și menține capacitatea de a proiecta forță, iar o soluție viabilă ar fi amplasarea de baze militare în Europa, cu Mihail Kogălniceanu ca punct central.
Conform generalului, este crucial ca Statele Unite să recunoască rolul esențial al Europei, mai ales în ceea ce privește capacitatea de a proiecta puterea americană în Orientul Mijlociu. El a menționat că decizia de a retrage trupele americane din baza aeriană Mihail Kogălniceanu nu a fost una ideală, conform declarațiilor sale pentru Digi24.
Ofițerul de rang înalt retras din activitate a menționat și posibilitatea ca anumite aeronave să fie aduse în țara noastră.
Riscul ca țara noastră să fie vizată de rachetele sau dronele iraniene este diminuat dacă sunt folosite doar aeronave de supraveghere sau de sprijin logistic, inclusiv cele pentru realimentare în aer. Situația s-ar complica dacă ar fi implicate avioane de luptă în atacuri directe asupra Iranului. Totuși, o potențială amenințare asupra bazei Kogălniceanu ar necesita survolarea spațiului aerian turc, unde sistemele de apărare antiaeriană sunt deja active. De asemenea, în zona Ciprului se află o importantă forță navală dedicată protejării spațiului aerian și antirachetă al Europei.
Conform lui Virgil Bălăceanu, situația din Orientul Mijlociu nu indică o intensificare a tensiunilor.
Acesta nu reprezintă o intensificare a conflictului, ci mai degrabă o adaptare la regulile războiului. Când forțele sunt apropiate de ținte și devine dificilă protejarea lor, este necesar să se extindă și să se consolideze pozițiile. Statele Unite trebuie să respecte aceste principii fundamentale ale luptei armate. O distincție importantă este că, spre deosebire de alți europeni care refuză să ofere baze aeriene pentru atacuri asupra Iranului, sunt dispuși să ofere sprijin logistic prin intermediul bazelor aeriene existente.
Conform lui Virgil Bălăceanu, o misiune militară de acest gen necesită implicarea mai multor tipuri de aeronave și o serie de operațiuni de suport logistice complexe. El a menționat că detaliile exacte ale solicitării nu sunt încă cunoscute, dar vor fi clarificate în curând.
În urma solicitării Administrației Prezidențiale, președintele Klaus Iohannis a programat pentru ziua de miercuri o reuniune a Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Discuțiile vor viza evoluțiile recente din Orientul Mijlociu și modul în care acestea ar putea afecta România, inclusiv impactul asupra prețurilor la petrol și prezența temporară a unor forțe militare pe teritoriul țării.
În luna octombrie a anului 2025, administrația americană a anunțat o reducere a prezenței militare în România, retrăgând aproximativ 1000 de soldați. Se pare că această măsură, luată de Casa Albă la acel moment, s-ar fi încadrat în planurile lui Donald Trump de a prioritiza desfășurarea forțelor armate în regiunea Asia-Pacific. După această reconfigurare, aproximativ 1000 de militari americani, împreună cu echipamente militare, au rămas în țara noastră.
Luptele din Orientul Mijlociu continuă, ajungând la a unsprezecea zi de confruntări, după cum s-a întâmplat marți.

