Bugetul 2026 ne apropie de ieșirea din procedura deficitului excesiv, spune ministrul Finanțelor

Advertisement

Advertisement

Conform lui Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, bugetul pentru 2026 marchează un pas important și hotărât pentru ieșirea din procedura privind deficitul excesiv. Până la sfârșitul anului, țara va urma traiectoria stabilită cu Comisia Europeană, care vizează un deficit de 6,2% din Produsul Intern Brut, a anunțat acesta joi seara, conform Agerpres.

Până la sfârșitul anului, ne vom afla pe drumul stabilit cu Comisia Europeană, cu un deficit de 6,2%, încheind astfel un proces care a început în 2024, când deficitul era de 9,3%. Obiectivul este să ieșim din procedura de deficit excesiv în jurul anului 2029, eliminând eticheta care ne-a asociat aproape un deceniu: România penalizată pentru dezechilibre bugetare persistente. Această evoluție este așteptată de piețe, de Comisia Europeană, de români și de autoritățile locale, care vor beneficia de o creștere semnificativă a fondurilor – 7 miliarde de lei în plus. Pe lângă aceste fonduri suplimentare, avem și mii de proiecte importante finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, inclusiv autostrăzi (printre care și Autostrada Moldovei), drumuri, spitale și infrastructură critică, de care milioane de români vor beneficia odată ce aceste investiții vor fi finalizate.

Obiectivul principal pentru bugetul din 2026 este să fie unul echilibrat și realist, care să țină cont de prioritățile țării și de resursele financiare disponibile în momentul de față.

De asemenea, a subliniat că au fost alocate resurse pentru investiții în valoare de aproximativ 164 de miliarde de lei, o creștere considerabilă față de cei 138 de miliarde de lei alocați pentru investiții publice în 2025. Un aspect important este că cea mai mare parte a acestor investiții provine din fonduri europene, înregistând o majorare semnificativă.

Bugetul se bazează în mare măsură pe fondurile europene, în special pe cele din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care au crescut considerabil, ajungând la aproape 110 miliarde de lei, incluzând și componenta SAFE. Oficialul a subliniat că, la elaborarea bugetului pentru 2026, a fost necesar să se țină cont de o creștere a plăților de dobânzi de aproximativ 10 miliarde de lei și de o majorare a cheltuielilor pentru apărare de circa 6 miliarde de lei, menținând în același timp angajamentul de a reduce deficitul, conform acordurilor cu Comisia Europeană, la 6,2% pentru deficitul de casă și 6% pentru deficitul ESA.

Pe de altă parte, a menționat și pericolele provocate de conflictul din Orientul Mijlociu, sugerând că o creștere ușoară a inflației ar putea fi luată în considerare.

Alexandru Nazare a menționat că urmăresc cu atenție evoluțiile și că, spre sfârșitul lunii, vor fi disponibile datele de la Banca Națională a României. El a adăugat că consideră parametrii cheie de la început, cum ar fi PIB-ul nominal și modul în care a fost calculat, precum și creșterea economică, ca fiind măsuri prudente.

La elaborarea bugetului de stat pentru anul în curs, Guvernul a prevăzut o creștere economică de 1%, bazându-se pe o estimare a Produsului Intern Brut de 2.045 trilioane de lei.

Deficitul bugetar este estimat să ajungă la 6,2% din Produsul Intern Brut (PIB), cu venituri de 736,5 miliarde de lei, care ar reprezenta 36% din PIB, și cheltuieli de 864,3 miliarde de lei, echivalând cu 42,3% din PIB.

Se așteaptă ca veniturile fiscale să crească până în 2026, ajungând la aproximativ 17,5% din Produsul Intern Brut (PIB), echivalentul a 357,6 miliarde de lei, față de 16,9% în 2025. În paralel, contribuțiile pentru asigurările sociale vor urca la 11,1% din PIB (226,4 miliarde de lei), în creștere de la 10,9%. Conform informațiilor recente furnizate de Ministerul Finanțelor, cheltuielile cu dobânzile, generate de împrumuturile anterioare, vor înregistra o creștere de aproximativ 0,4% din PIB, de la 50,5 miliarde de lei la 60,8 miliarde de lei. În același timp, cheltuielile cu personalul vor scădea ca procent din PIB, de la 8,8% la 8,2%, ca urmare a măsurilor luate de Guvern în sectorul administrației publice.