Dosarul de evaziune fiscală de 4 milioane de euro al lui Adrian Sârbu a fost prescris

Advertisement

Advertisement

După o lungă perioadă de procese, Adrian Sârbu a fost achitat de acuzațiile de evaziune fiscală. Instanța de apel a confirmat decizia inițială a Tribunalului București, care anula dosarul și îl trimitea la parchet, însă infracțiunea fusese deja prescrisă.

Conform informațiilor publicate de G4media, decizia este irevocabilă.

Conform documentelor de urmărire penală din iulie 2024, fostul proprietar al PRO Tv este suspectat că ar fi prejudiciat statul cu peste 4 milioane de euro prin evaziune fiscală în cadrul Mediafax. O astfel de infracțiune, având în vedere valoarea prejudiciului, ar putea atrage o pedeapsă cu închisoarea cuprinsă între 8 și 15 ani.

În 2023, Tribunalul București a decis că infracțiunile săvârșite în 2014 nu mai pot fi pedepsite legal, deoarece termenul de prescripție ar fi expirat în 2024. Judecătorii au luat în considerare faptul că starea de urgență a oprit temporar calcularea acestui termen.

Deși termenul de prescripție pentru răspunderea penală ar fi expirat în mod normal pe 11 august 2024, cursul acestuia a fost oprit temporar între 16 martie și 14 mai 2020. Având în vedere că rechizitoriul a fost finalizat pe 8 iulie 2024, înainte de data la care ar fi expirat termenul de prescripție, răspunderea penală nu este prescrisă.

Termenul de prescripție a expirat în luna septembrie a anului 2024, nu în august, așa cum s-a menționat anterior. Având în vedere că dosarul a fost trimis înapoi la parchet atât în 2025, cât și în 2026, reluarea investigației penale nu mai este posibilă din cauza expirării termenului legal.

În februarie 2015, un cunoscut om de afaceri a fost plasat sub arest preventiv, fiind suspectat de evaziune fiscală, de a fi determinat pe cineva să deturneze fonduri și de spălare de bani. Această măsură a fost menținută timp de patru luni.

În 2016, procurorii l-au deferit justiției pentru un prejudiciu estimat la 14 milioane de euro. Procesul a început cu o fază preliminară de trei ani, iar în 2019 Curtea de Apel București a confirmat acuzațiile. Cu toate acestea, un an mai târziu, instanța supremă a decis să trimită dosarul înapoi la parchet, considerând că expertiza financiară folosită și unele dintre acuzații erau defectuoase.

Dosarul, inițial trimis la Direcția Națională Anticorupție în 2021 pentru fuziune, a primit un nou rechizitoriu din partea procurorilor în 2024. Valoarea prejudiciului estimat a fost revizuită, fiind acum evaluată la 4 milioane de euro.

În 2025, instanța judecătorească din București a decis că procedura de transfer a dosarului de la Parchetul General la Direcția Națională Anticorupție (DNA) a fost efectuată incorect, invalidând astfel întregul dosar. Motivul invocat a fost lipsa unei dezinvestiri legale a Parchetului General înainte de transfer.

În luna martie, Curtea de Apel a confirmat hotărârea luată anterior.

În prezent, există posibilitatea de a recupera aceste fonduri prin acțiuni legale, iar Agenția Națională de Administrare Fiscală va continua eforturile pentru a recupera datoriile către statul român.

Conform informațiilor disponibile, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București (PÎCCJ) nu a avut posibilitatea legală de a renunța la competență în acest caz. De asemenea, nu se poate argumenta că implicarea procurorilor care au întocmit rechizitoriile s-a limitat doar la momentul în care dosarul a fost unit cu altul.