Viorel Cerbu, noul șef DNA: Avertisment privind instabilitatea legislației și aviz favorabil din partea CSM

Advertisement

Advertisement

Viorel Cerbu, nominalizat de ministrul Justiției pentru a prelua funcția de director al Direcției Naționale Anticorupție (DNA), a subliniat că lipsa de stabilitate și predictibilitate a legislației și a hotărârilor judecătorești sunt printre principalele dificultăți cu care se confruntă justiția. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a dat undă verde, în unanimitate, numirii sale în fruntea DNA.

În timpul interviului desfășurat în fața Secției de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în cadrul procesului de selecție pentru poziția de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție, au fost formulate anumite declarații.

Într-un interviu, Viorel Cerbu a fost solicitat să își exprime opinia despre legile actuale din domeniul penal și procesual penal, precum și să identifice instituțiile care necesită îmbunătățiri sau modificări.

Principalul impediment cu care ne luptăm nu este o problemă specifică, ci incertitudinea din sistemul judiciar. Experiența din ultimii ani mi-a demonstrat că este din ce în ce mai dificil să prezic rezultatul unei cauze, deoarece apar constant elemente neașteptate. Cea mai mare provocare este lipsa de coerență în modul în care sunt aplicate legile.

Conform procurorului, o dificultate persistentă în sistem o reprezintă camera preliminară, o structură creată tocmai pentru a eficientiza procesul de control al legalității măsurilor dispuse în cadrul unei anchete penale.

Procurorul a menționat că există numeroase probleme de procedură, după ce a analizat cu atenție propunerile colegilor săi. O dificultate majoră o reprezintă modul în care funcționează camera preliminară. Înainte de 2014, dosarele ajungeau adesea la parchet după ani de zile, fiind suspendate prin contestarea constituționalității lor. Introducerea camerei preliminare, care impune verificarea legalității actelor și a probelor într-un termen de 60 de zile, a fost primită cu optimism ca o soluție la această problemă.

În realitate, modul în care a fost aplicată procedura nu a dus la efectele scontate.

Viorel Cerbu a subliniat că experiența ulterioară a arătat că sistemul actual nu funcționează eficient. El a menționat că dosarele pe care le dețin instituțiile de control stagnează de ani de zile, sugerând necesitatea unei abordări diferite. Conform spuselor sale, situația actuală nu s-a îmbunătățit semnificativ față de perioada dinaintea anului 2014.

Conform procurorului, corupția se manifestă în special în sectorul achizițiilor publice, o problemă persistentă chiar și în cadrul proiectelor care beneficiază de finanțare europeană.

Deși România a accesat fonduri considerabile prin PNRR, achizițiile publice rămân o zonă cu un nivel ridicat de probleme, fie că ne referim la sectorul economic, sănătate sau educație. Totuși, în ultimii doi ani, abuzul de putere a devenit o problemă și mai gravă, concurând cu achizițiile publice pentru primul loc în topul fenomenelor negative. Această formă de abuz include atât abuzul în serviciu cu obținere de foloase, cât și alte infracțiuni precum falsul și instigarea.

Un alt aspect semnalat de procuror a fost modul în care anumite instituții ar fi compromise, prin influențarea modului în care sunt selectați și angajați angajații.

Procurorul a remarcat că, în urma studiului realizat de colegii săi, s-a observat o tendință îngrijorătoare: autorii de infracțiuni încearcă să preia controlul asupra instituțiilor, nu doar prin abuz de serviciu, instigare sau criminalitate organizată, ci și prin manipularea proceselor de recrutare și angajare.

De asemenea, a ilustrat cu exemple reale cum persoane lipsite de experiență relevantă au fost promovate în poziții de conducere în domeniul tehnic.

Viorel Cerbu a menționat că, în domenii esențiale precum cele legate de infrastructura hidroenergetică, s-au făcut înlocuiri surprinzătoare: specialiști cu decenii de experiență au fost dați la o parte, fiind înlocuiți rapid cu persoane care nu aveau pregătire tehnică adecvată, provenind adesea din mediul parlamentar.