Impactul rețelelor sociale asupra stării emoționale a tinerilor: o concluzie alarmantă

Advertisement

Advertisement

Conform celui mai recent Raport mondial privind fericirea, tinerii, în special fetele, se simt mai puțin bine din cauza utilizării prea frecvente a rețelelor sociale.

Urmând exemplul Australiei, care a introdus recent o interdicție privind accesul minorilor sub 16 ani la rețelele sociale, alte națiuni din lume explorează și ele modalități de a restricționa utilizarea acestor platforme de către copii.

Conform unui studiu recent, Raportul Anual privind Fericirea Mondială, care a analizat date de la Gallup și alte surse, echipa de cercetare de la Universitatea Oxford, alături de alți experți internaționali, a ajuns la concluzii semnificative despre nivelul fericirii în lume.

Deși raportul nu a identificat o relație cauzală clară, analiza datelor Gallup, a celor din Programul OCDE pentru Evaluarea Internațională a Elevilor și a altor studii a condus cercetătorii să suspecteze că o utilizare frecventă a rețelelor sociale ar putea fi asociată cu un nivel mai scăzut de fericire.

Conform profesorului Jan-Emmanuel de Neve de la Universitatea Oxford, autor al Raportului mondial privind fericirea, rețelele sociale ar trebui să se concentreze din nou pe interacțiunea umană și pe aspectele sociale, pierdute parțial în timp.

Conform lui De Neve, modul în care algoritmii ne prezintă conținut, în special cel creat de influenceri și consumat fără implicare activă, a avut efecte mai dăunătoare asupra utilizatorilor decât o platformă care facilitează interacțiunea socială directă între persoane.

Conform cercetărilor, există o legătură complexă între utilizarea rețelelor sociale și starea de bine. Studiile au indicat că fetele de 15 ani care petrec peste cinci ore zilnic pe platformele de socializare tind să se simtă mai puțin mulțumite de viața lor, comparativ cu cele care folosesc aceste platforme mai puțin.

Un studiu global Gallup a relevat o scădere semnificativă a sentimentului general de bine și a satisfacției cu viața în rândul tinerilor sub 25 de ani din SUA, Canada, Australia și Noua Zeelandă. În ultimii zece ani, evaluările lor au coborât considerabil, pierzând aproape un punct pe o scară de evaluare de la 0 la 10.