Zonele montane, inclusiv Carpații, reacționează cel mai rapid la încălzirea climatică, arată un studiu al Universității Babeș-Bolyai

Advertisement

Advertisement

Conform unui studiu recent publicat în revista Nature, ecosistemele din Europa reacționează deja la încălzirea climatică, iar modificările cele mai rapide, de până la de cinci ori mai accentuate, se observă în zonele montane, inclusiv în Carpați. Cercetarea a fost realizată de o echipă de oameni de știință, printre care și specialiști de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Un studiu recent, bazat pe analiza a peste 6.000 de parcele de vegetație din păduri, pajiști și ecosisteme alpine din Carpați, Alpi și Pirinei, a relevat date prețioase. Cercetarea, menționată într-un comunicat de presă al universității, s-a desfășurat pe o perioadă îndelungată, cuprinsă între 15 și 78 de ani, urmărind evoluția acestor ecosisteme.

Studiile relevă că procesul de adaptare la temperaturi mai ridicate, numit „termofilizare”, se manifestă în toate tipurile de ecosisteme, însă într-o măsură diferită. În păduri și pajiști, aceste modificări sunt moderate și se observă, în principal, apariția unor specii noi, adaptate la condiții mai calde. În schimb, în ecosistemele alpine, transformările sunt mult mai rapide și complexe, fiind de până la cinci ori mai accentuate, conform sursei citate.

Studiul demonstrează că ecosistemele alpine din Carpați se numără printre cele în care s-au observat deja efecte directe ale schimbărilor climatice, manifestate prin scăderea speciilor adaptate la frig și modificări în structura comunităților vegetale. Aceste ecosisteme acționează ca semnale de alarmă timpurii privind impactul schimbărilor climatice.

Echipa de cercetare a fost formată din Profesorul Mihai Pușcaș și Dr. Pavel Dan Turtureanu, de la Grădina Botanică Alexandru Borza și Facultatea de Biologie și Geologie, alături de Dr. Tudor Ursu, de la Institutul de Cercetări Biologice din Cluj-Napoca.