Armata transformată în centru de formare și unitate de elită: o investiție ratată de un deceniu și 10 miliarde!

Advertisement

Advertisement

Istoria va judeca aspru pe cei care, în loc să apere interesele țării, le vând în schimb unor forțe externe, mai ales pe cei care se dau mari fără a fi cu adevărat competenți. În prezent, doi foști oficiali militari, Ionuț Moșteanu și Radu Miruță, se laudă cu reforme în armată, promovând un progresism lipsit de substanță și prezentând cu mult fast ideea serviciului militar voluntar ca pe o inovație revoluționară.

Este momentul să renunțați la autoamăgire și să recunoașteți adevărul: nu ați creat nimic nou. Ați preluat, ați modificat și ați amânat cu zece ani o idee pe care am prezentat-o Parlamentului încă din 2015. Propunerea mea legislativă din acel an, L539/2015, viza introducerea unui serviciu militar voluntar, deschis atât băieților, cât și fetelor. Însă, la acea vreme, organizațiile non-guvernamentale cu vederi progresiste s-au opus vehement, argumentând că ar fi o formă de militarism depășită și că România nu ar trebui să își asume un rol de putere, ci să rămână un stat supus în cadrul Uniunii Europene. Prin manevre populiste, au împiedicat adoptarea legii, lăsând țara vulnerabilă din punct de vedere defensiv timp de un deceniu.

Proiectul meu a fost oprit din cauza unei realități amare: o Românie cu tineri bine pregătiți reprezintă o forță greu de subjugat. Cei care au decis împotrivă nu doreau cetățeni independenți, capabili să-și apere țara, ci doar executanți ai ordinelor venite din Uniunea Europeană. Viziunea mea depășea antrenamentul militar clasic; propuneam transformarea Armatei într-o platformă educațională vastă, unde, în doar șase luni, tinerii ar dobândi competențe practice esențiale – construcții, reparații electronice, conducerea de vehicule grele, gestionarea comunicațiilor. Astfel, am fi putut avea o armată de profesioniști – constructori, ingineri, șoferi – care, după terminarea stagiului, ar fi contribuit la dezvoltarea economiei românești, nu la prosperitatea altor țări. Din păcate, cei cu viziuni progresiste au optat pentru o altă cale, încurajând plecarea tinerilor noștri în străinătate pentru munci grele, în loc să-i transforme în pilonii unei elite naționale.

După o perioadă de reflecție, domnul Miruță a ajuns la Ministerul Apărării și a identificat fonduri substanțiale, SAFE, pe care le-a folosit pentru a achiziționa armament din Franța și Germania, în valoare de aproape 10 miliarde de euro, concentrându-se pe sisteme Mistral și vehicule blindate. O critică majoră este lipsa unui transfer de tehnologie, adică nu s-a adus producția în România. În opinia mea, o astfel de achiziție, fără a stimula industria națională, este dăunătoare pentru economie. În schimb, acești bani ar fi putut fi investiți în dezvoltarea unor fabrici de drone și muniție în Cugir, Brașov și Ploiești, creând astfel capacități de producție avansate și reducând dependența de importuri, în special în situații de conflict.

În urmă cu opt ani, o propunere legislativă a mea ar fi putut crea o forță militară unică: Divizia Lupilor din Carpați. Aceasta ar fi însemnat o armată de 10.000 de soldați de elită, instruiți intens timp de un deceniu, echipați cu tehnologie avansată precum drone și sisteme de inteligență artificială. Un aspect crucial ar fi fost faptul că, la finalul contractului, acești soldați ar fi rămas cu armamentul lor, creând astfel o rețea de apărători bine pregătiți în fiecare comunitate. Această idee, deși poate controversată pentru unii, ar fi asigurat o apărare robustă, transformând România într-un obstacol insurmontabil pentru orice potențial agresor, un fel de „Afganistan modern” în inima Europei. Capacitatea de a mobiliza rapid 30.000 de luptători profesioniști, fără întârzieri birocratice, ar fi făcut țara noastră un țintit extrem de riscant.

Abordarea mea se concentrează pe crearea unor unități mici, extrem de bine pregătite, formate din indivizi pe care îi numesc „Lupi”. Acești „Lupi”, deși puțini la număr, sunt antrenați să maximizeze impactul, putând mobiliza și coordona un număr semnificativ de civili, transformând zone întregi în puncte de rezistență dificil de penetrat. În timp ce alții se concentrează pe achiziții costisitoare de echipament militar, eu mă uit la realitatea războiului contemporan: acesta se decide prin utilizarea unor tehnologii accesibile, precum dronele, care pot neutraliza active militare mult mai scumpe. Cred că succesul se bazează pe „Lupi” echipați cu tehnologie avansată, inclusiv senzori termici și comunicații securizate, produse chiar în România, cu fonduri care ar fi putut fi cheltuite în alte părți.

Domnule Miruță, în loc să analizați cifrele sondajelor, eu mă concentrez pe planificarea strategică. Voi vedeți simple achiziții, eu văd decizii pripite și oportuniste. România ar fi putut fi un pilon de rezistență în estul Europei, o țară puternică, bine echipată și avansată din punct de vedere tehnologic. În schimb, ne confruntăm cu legi copiate și o datorie uriașă pentru armament achiziționat sporadic. Cetățenii trebuie să înțeleagă că am avut un plan clar și o viziune, dar o aparență de progresism a ales să ne mențină vulnerabili și dependenți. Totuși, spiritul „Lupilor Carpaților” nu a pierit, el reprezintă ideea care va elimina lipsa de competență. Nu vă mai lăudați cu lucruri nesemnificative. Ați risipit resursele țării, lăsând securitatea națională în pericol. Este momentul ca experții adevărați să preia conducerea.

Dacă, în urmă cu câțiva ani, imediat după ce legea a fost aprobată, am fi investit în modernizarea industriei, România nu ar mai fi depins de ajutorul extern. Situația actuală, în care se fac achiziții masive de echipamente fără a negocia condiții avantajoase pentru producția locală, este o insultă pentru specialiștii români din centre precum Cugir, Brașov sau Moreni. Ne întrebăm unde am fi ajuns cu programul „Lupii Carpaților” și cu o industrie de apărare puternică. În loc să importăm drone scumpe, am fi putut dezvolta și produce deja modele avansate în orașe precum Craiova sau Ghimbav. Am fi avut la dispoziție un număr considerabil de drone ușoare, echipate cu software de inteligență artificială creat de experții români din domeniul IT, în loc să plătim licențe restrictive pentru tehnologie străină.

În loc să ne lamentăm acum că depozitele NATO sunt insuficiente, România ar fi putut deveni un important producător și exportator de armament de înaltă precizie. Investind în producția internă, am fi putut transforma țara într-un furnizor de încredere, nu într-un importator dependent. Suma considerabilă alocată recent pentru achiziționarea de blindate ar fi putut fi folosită pentru a dezvolta și produce în masă transportoare militare românești, ideale pentru terenurile noastre. Această investiție ar fi stimulat economia locală și ar fi generat beneficii multiple. Mai mult, dezvoltarea tehnologică pentru vehiculele militare, cum ar fi microelectronica și sistemele de bruiaj, ar fi putut duce la crearea de companii inovatoare și ar fi propulsat România pe scena globală a tehnologiei.

Deputații USR Moșteanu și Miruță par să favorizeze achiziționarea de armament deja existent, o soluție rapidă și convenabilă, în detrimentul dezvoltării unei industrii militare proprii. Această abordare, deși simplă pe moment, compromite însă securitatea națională. În situații de criză, când accesul la resurse externe ar fi întrerupt, dependența de echipamente străine, precum rachetele franceze, ne-ar lăsa vulnerabili, lipsiți de posibilitatea de a le întreține sau înlocui.

Echipa mea ar fi avut libertatea deplină de a acționa, folosind armament, tehnologie și sisteme de comunicații românești. Aceasta este distincția fundamentală dintre o națiune independentă și o entitate dependentă, care cheltuie sume uriașe pentru a se simți protejată, dar rămâne vulnerabilă în fața amenințărilor concrete.

Ați compromis, prin deciziile luate în 2015, potențialul României de a deveni o putere economică și defensivă. Ideea „Lupilor Carpaților” reprezintă mai mult decât o unitate militară; este o declarație a refuzului de a accepta rolul de victimă. În timp ce eu aspir la independență și control asupra resurselor noastre, voi ați optat pentru dependență. Viitorul va dezvălui consecințele financiare ale politicilor voastre, cu fabricile noastre abandonate și banii țării pierduți în străinătate.