Prețurile motorinei: de ce nu vor scădea în România în 2024

Advertisement

Advertisement

Un specialist în energie avertizează că prețurile la motorină vor continua să fie mari până la finalul anului, indiferent de evoluția situației din Iran. El consideră că lipsa intervenției statului în acest context reprezintă o eroare economică gravă, deoarece autoritățile ar putea stabiliza piața și evita fluctuațiile extreme.

Conform lui Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, situația actuală a pieței de motorină din România este delicată, iar abordarea guvernului, care presupune o intervenție minimă și speranța că piața se va stabiliza singură, ar putea genera pagube economice mai mari decât avantajele financiare pe care le-ar aduce măsurile fiscale imediate.

În acest moment, prețul petrolului se învârte în jurul a 110-112 dolari pe baril, iar motorina pe piețele globale ajunge la 1.150 – 1.180 dolari pe tonă. Chiar dacă, într-un scenariu extrem de improbabil, instabilitatea geopolitică actuală s-ar termina brusc, estimările pre-război pentru sfârșitul anului 2026 arată un preț de aproximativ 87 de dolari pe baril pentru petrol și 850 de dolari pe tonă pentru motorină.

Chiar dacă ne bazăm pe evoluțiile anticipate ale prețurilor țițeiului Brent și a motorinei ARA, și presupunând că conflictul actual s-ar încheia brusc, prețul motorinei la benzinăriile din România ar rămâne totuși ridicat pe parcursul întregului an 2026. Această estimare optimistă ține cont de nivelul prețurilor țițeiului și a motorinei care ar fi fost atinse în 2026, înainte de izbucnirea războiului din Iran.

Conform unui expert în energie, chiar și în cazul încetării conflictului armat și a scăderii prețului petrolului, prețurile la motorină nu vor scădea imediat. Ne putem aștepta la o creștere continuă a acestora, cel puțin în următoarele trei săptămâni, depășind pragul de 10 lei pe litru. O eventuală scădere a prețului petrolului ar putea duce la o reducere treptată a prețurilor la motorină până la finalul anului 2026, însă prețul nu ar coborî sub 9 lei pe litru.

În principiu, în următoarele nouă luni, ne putem aștepta la o reducere semnificativă a prețurilor la petrol, în jur de 20%, și la motorină, cu aproape 26%, pe piețele globale. Asta ar însemna prețuri mai mici decât cele pe care le vedem acum, dar totuși mai mari decât cele prognozate pentru 2025. Estimările indică faptul că…

Producția de țiței ar crește semnificativ, cu o majorare de peste 40%, până în decembrie 2026, comparativ cu nivelul din decembrie 2025.

Se estimează că importurile de motorină vor crește semnificativ, cu o majorare de aproape jumătate (45%), în luna decembrie 2026, comparativ cu nivelul înregistrat în decembrie 2025.

Conform unor proiecții, chiar și în cazul în care prețul petrolului și al motorinei nu mai crește pe piețele internaționale, prețul motorinei la benzinării ar putea depăși 10 lei pe litru în aprilie 2026. Ulterior, spre sfârșitul anului 2026, s-ar stabiliza în jurul valorii de 9 lei pe litru. Explicația acestei tendințe, conform lui Dumitru Chisăliță, nu stă într-o problemă a pieței în sine, ci în modul în care sunt structurate taxele și comerțul cu carburanți.

Prețul motorinei la pompa din România este influențat de mai mulți factori. Costul brut al petrolului și procesul de rafinare reprezintă o parte relativ mică, în jur de o treime, în timp ce accizele și taxa pe valoare adăugată (TVA) contribuie semnificativ, fiecare cu aproximativ 30% și, respectiv, 19%. Restul prețului este generat de cheltuielile legate de transport, depozitare și profiturile comercianților. Astfel, peste jumătate din suma pe care o plătim pentru motorină este direct legată de taxele guvernamentale.

În luna aprilie, agricultorii au nevoie de cantități semnificativ mai mari de motorină, deoarece începe sezonul de semănături, pregătirea terenurilor și fertilizare, ceea ce duce la o creștere a consumului cu până la 40% față de restul anului. În același timp, și sectorul transporturilor și cel al construcțiilor devin mai active pe măsură ce vremea se îmbunătățește, amplificând cererea de motorină într-un moment crucial pentru fermieri.

Conform lui Chisăliță, dificultatea principală a abordării actuale a autorităților constă în faptul că agricultura este un domeniu economic particular, foarte puțin influențat de fluctuațiile prețurilor la carburanți. Fermierii nu au posibilitatea de a întrerupe activitățile agricole în așteptarea unor prețuri mai mici la motorină, deoarece întârzierile pot duce la pierderea recoltei.

Sectorul agricol românesc consumă anual o cantitate semnificativă de motorină, estimată între 1,5 și 2 miliarde de litri. Având în vedere prețul actual de aproximativ 9,5 lei pe litru, cheltuielile cu combustibilul ajung la peste 15-18 miliarde de lei anual, o povară financiară considerabilă pentru o industrie cu profituri mici și vulnerabilă la factorii naturali. Această situație ar putea duce la două consecințe negative: fie reducerea terenurilor agricole cultivate, fie limitarea operațiunilor agricole, ambele rezultând într-o scădere a producției agricole.

Creșterea prețului motorinei are repercusiuni extinse, depășind sectorul agricol. Fiind esențială pentru transporturi, logistică și funcționarea utilajelor industriale, motorina reprezintă o parte semnificativă din cheltuielile operaționale. În special, în transportul rutier, costurile cu combustibilul pot ajunge până la 30-40% din total, în timp ce în agricultură și construcții, ponderea motorinei în costurile de producție variază între 15-25% și, respectiv, 10-20%.

Prin urmare, creșterea puternică a prețului motorinei are un efect multiplicator asupra întregii economii. Costurile logistice cresc, prețurile alimentelor se majorează, iar proiectele de construcții devin mai scumpe. Într-o economie deja vulnerabilă la inflație, acest mecanism poate adăuga creșteri între 5% și 10% la prețurile finale ale unor bunuri și servicii.

Paradoxal, spune Chisăliță, statul este unul dintre puținii beneficiari direcți ai acestei situații. Pe măsură ce prețul motorinei crește, crește automat și venitul din TVA. De exemplu, la un preț de 8 lei/litru, TVA-ul încasat de stat este de aproximativ 1,38 lei/litru. Dacă prețul mediu in anul 2026 este de cca 9,5 lei/litru, TVA-ul crește la aproximativ 1,64 lei/litru. Diferența de aproape 0,3 lei pentru fiecare litru înseamnă venituri fiscale suplimentare substanțiale.

Estimările arată că, dacă se va realiza o economie în consumul de motorină – care în România se ridică la circa 8-9 miliarde de litri pe an – veniturile la bugetul de stat ar putea crește cu aproximativ 500 de milioane de euro până în 2026. Această potențială creștere este văzută ca un aspect pozitiv pentru situația financiară a țării.

Deși pare avantajos din punct de vedere financiar pe moment, acest lucru este, în realitate, o perspectivă înșelătoare. Pe termen lung, impactul negativ asupra economiei va fi mai mare decât beneficiile fiscale inițiale. O scădere a producției agricole, cauzată de prețul mare al combustibilului, ar putea genera pierderi de peste un miliard de euro, la care se adaugă efectele secundare precum inflația, creșterea costurilor de producție și impactul asupra nivelului de trai al populației.

Deși statul ar putea înregistra un profit considerabil, de câteva sute de milioane de euro, prin colectarea de taxe, impactul negativ asupra economiei ar putea fi mult mai grav, cu pierderi de ordinul de câteva ori mai mare.

„Problema nu este una ideologică, ci una pragmatică. Motorina nu este un produs obișnuit de consum, ci un combustibil strategic pentru economie. În multe state europene, guvernele au recunoscut acest lucru și au intervenit temporar atunci când piața a devenit excesiv de volatilă. Reduceri temporare ale accizelor, scheme de compensare pentru agricultori sau plafonarea temporară a marjelor au fost instrumente utilizate în mod frecvent.

În cazul produselor de larg consum, lăsarea pieței să se echilibreze singură poate fi o abordare viabilă. Însă, când vine vorba de un combustibil, având în vedere impactul său major asupra agriculturii, transportului și inflației, o astfel de strategie este periculoasă și ar putea avea consecințe negative.

Dacă problema nu se rezolvă, efectele negative se vor resimți pe întreg lanțul, de la producție până la rafturile magazinelor, influențând prețurile finale pentru consumatori. În acel moment, beneficiile financiare pe care le vedem acum, de câteva sute de milioane de euro, vor părea o iluzie, fiind depășite de costurile reale ale întârzierii, a avertizat Dumitru Chisăliță.