Industria textilă: Investiții urgente în digitalizare și sustenabilitate pentru a rămâne competitivă

Advertisement

Advertisement

Maria Pârcălabescu, președintele Federației Patronale a Industriei Textile, a avertizat că sectorul textil românesc, vital pentru economie și cu un impact semnificativ asupra locurilor de muncă și exporturilor, ar putea pierde teren pe piața internațională dacă nu se investește urgent în modernizare, automatizare și practici sustenabile.

Pentru a moderniza industria textilă românească și a o aduce la standardele 4.0 și 5.0, sunt necesare investiții substanțiale, estimate la aproximativ 800-900 de milioane de euro în țară. Aceste fonduri ar trebui direcționate către domenii precum inteligența artificială, robotică, textile tehnice și digitalizarea lanțurilor de aprovizionare. Maria Pârcălabescu a subliniat, în cadrul conferinței „România 2026-2040. Industria 4.0-5.0”, că această transformare reprezintă o provocare importantă, dar și o șansă strategică pentru România.

El crede că adoptarea tehnologiilor moderne, promovarea unei economii sustenabile, în care materialele sunt refolosite, și respectarea noilor legi europene pot schimba radical industria textilă, trecând de la o abordare axată pe reducerea costurilor la una bazată pe inovație și competitivitate în întreaga Europă.

Pentru ca modernizarea industriei textile să fie reușită, este esențială o cooperare strânsă între mediul de afaceri, universități și guvern, alături de o gestionare inteligentă a fondurilor europene și de formarea unei forțe de muncă cu abilități digitale solide. O reacție lentă și dezorganizată ar putea pune în pericol capacitatea industriei textile românești de a concura pe piața internațională. Totuși, dacă aceste evoluții sunt gestionate cu pricepere, sectorul ar putea stimula inovația și crește economia regiunii până în 2030, a menționat președintele FEPAIUS.

Conform sursei, dezvoltarea sectorului industrial se bazează pe mai multe elemente esențiale.

Unul dintre elementele fundamentale este modernizarea tehnologică și implementarea fabricilor inteligente.

Conform lui Pârcălabescu, din ce în ce mai multe firme modernizează utilajele vechi, înlocuindu-le cu soluții digitale avansate, inclusiv tehnologii IoT, roboți industriali și sisteme de automatizare. Această tranziție permite monitorizarea continuă a producției, o tăiere mai precisă a materialelor și automatizarea operațiunilor de coasere și manipulare, rezultând o diminuare semnificativă a deșeurilor, de până la 30%. El a accentuat importanța crucială a parteneriatului dintre mediul academic și cel industrial pentru a facilita implementarea acestor tehnologii în fabrici.

Unul dintre obiectivele principale este promovarea economiei circulare, cu accent pe îmbunătățirea modului în care gestionăm deșeurile textile, prin colectarea lor separată.

În domeniul economiei circulare, se observă progrese semnificative, așteptate să devină evidente începând cu 2025-2026. O schimbare importantă este reprezentată de obligativitatea colectării separate a textilelor, intrată în vigoare din ianuarie 2025. Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) prevede o investiție de 220 de milioane de euro în fabrici de reciclare, inclusiv o unitate de amploare la nivel național, proiect la care se lucrează în colaborare cu FEPAIUS și alți actori din industrie.

Inteligența artificială este văzută ca fiind elementul central și cel mai influent dintre toate tehnologiile.

Maria Pârcălabescu a menționat că industria textilă adoptă din ce în ce mai mult inteligența artificială, folosind-o pentru a crea modele noi, a identifica automat imperfecțiunile în țesături, a eficientiza tăierea materialelor, a anticipa ce va fi la modă, a oferi produse adaptate preferințelor individuale, a realiza schițe 3D și a permite clienților să vadă cum arată hainele online, înainte de a le cumpăra.

Industria textilă, de confecții și pielărie reprezintă un pilon important și cu tradiție în economia României. În prezent, sectorul este format din aproximativ 8.000 de firme, care oferă locuri de muncă pentru peste 150.000 de persoane, generând exporturi de peste 5,1 miliarde de euro.

Marți, Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES), în colaborare cu Institutul Român de Inovare Smart Industry (IRISI) din Iași și Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), au organizat o conferință dedicată viitorului industriei românești, analizând tendințele din perioada 2026-2040 și tranziția către Industria 4.0 și 5.0.