Marjele de profit: un criteriu de selecție care avantajează marile companii și elimină concurența mică

Advertisement

Advertisement

Conform lui Dumitru Chisăliţă, președintele Asociației Inteligența Energetică (AEI), prețurile plafonate reprezintă o măsură care favorizează în mod intenționat marile companii, eliminând concurența mai mică și transformându-se, astfel, într-un instrument de selecție.

O altă propunere, considerată mai echilibrată, ar fi stabilirea unui plafon pentru marjele comerciale. Această abordare nu implică controlul direct al prețului final, nici renunțarea la veniturile fiscale, ci limitează profiturile companiilor din lanțul de distribuție. Din punct de vedere teoretic, pare o măsură ideală, deoarece statul nu ar interveni drastic, ci doar ar corecta eventualele exagerări. Însă, în practică, nu remediază funcționarea pieței, ci o reconfigurează în avantajul celor mai puternice jucători, a explicat Chisalita într-o analiză transmisă AGERPRES luni.

În opinia sa, justificarea acestei măsuri este evidentă: asigură o distribuție mai echitabilă și controlează profiturile exagerate. Prin limitarea creșterilor speculative din lanțul de distribuție, menține funcționarea pieței – spre deosebire de plafonarea prețurilor – și nu influențează direct veniturile bugetare, așa cum ar face o reducere a taxelor speciale.

Conform lui Chisalita, este simplu de vândut politic o idee deoarece nu ataci piața în sine, ci mai degrabă exploatezi lăcomia.

A subliniat că ideea că marjele pot fi menținute neschimbate fără efecte negative este o iluzie.

Conform președintelui AEI, problema nu constă într-o simplă majorare arbitrară a marjelor. Acestea acoperă costuri logistice, riscuri, fluctuații în aprovizionare și investiții. Limitarea artificială a marjelor nu anulează aceste realități, ci doar le comprimă, iar reacția pieței nu întârzie să se facă simțită.

Prin urmare, el a explicat că firmele mari, integrate și cu putere de piață au la dispoziție diverse metode de a compensa pierderile: transferă costuri către alte produse, optimizează profiturile contabile între filiale, negociază mai dur cu furnizorii mai mici și reduc cheltuielile în domenii mai puțin evidente, cum ar fi calitatea, serviciile sau investițiile.

Spre deosebire de acestea, firmele mici se confruntă cu o situație mai dificilă, neavând acces la aceleași soluții. Costurile lor fixe sunt, în general, mai mari, au o putere de negociere redusă și nu pot compensa pierderile prin transferarea lor către alte departamente sau activități.

În esență, plafonarea marjelor creează un sistem de selecție nefavorabil: avantajează companiile mari și elimină concurența mai mică. Să ne gândim la două firme: una mare, care controlează întregul lanț – de la rafinare până la vânzare, și alta mică, independentă, care doar achiziționează și revinde. Când marja este limitată, firma mare își mută profitul către alte etape ale procesului, în timp ce cea mică rămâne blocată în segmentul cu marja plafonată. Una se adaptează, cealaltă dispare, a explicat Chisalita.

În opinia sa, pe termen lung, această situație va duce la o concurență diminuată și la creșterea prețurilor.

Conform lui Dumitru Chisalita, este paradoxal ca o măsură menită să protejeze consumatorii să aibă efectul contrar: reducerea numărului de companii, o concentrare mai mare a pieței și o putere de negociere sporită pentru cele care rămân. În final, odată ce intervenția dispare, concurența scade, iar prețurile cresc, fără a mai putea invoca o „criză” ca explicație.

Conform informațiilor oferite de președintele AEI, marja comercială actuală pentru motorină este de aproximativ 9%, iar costul aditivilor pentru motorină reprezintă 2-3% din preț. Reducerea acestor aditivi la jumătate ar putea duce la o scădere de 5% a prețului final.

Conform anunțului președintelui AEI, prețul mediu al motorinei standard va fi astăzi de 9,41 lei/litru, inclusiv TVA, și nu 9,91 lei/litru. El a precizat că, spre sfârșitul săptămânii viitoare, prețul de astăzi va fi valabil în continuare.

Guvernul va aproba marți o urgență care va declara stare de criză pe piața petrolului brut și/sau a produselor petroliere, stabilind măsuri menite să protejeze economia și populația în această situație dificilă.

În urma discuțiilor, Guvernul va adopta mâine o urgență care declară stare de criză pe piața petrolului și a produselor derivate, stabilind măsuri de protecție pentru economie și populație. Această stare de criză va fi însoțită de măsuri de protecție valabile șase luni, cu posibilitatea de prelungire succesivă, dar nu mai mult de trei luni, atâta timp cât situația care a generat criza persistă. De asemenea, se va limita marja comercială pentru benzină, motorină și materiile prime utilizate în producerea lor, pe întregul lanț economic, conform unui comunicat al Executivului.

Exportul și/sau livrările în cadrul comunității, pentru benzină și motorină, vor putea fi efectuate de către operatorii economici doar cu aprobarea prealabilă și în scris a Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului și a Ministerului Energiei.

Conform comunicatului de presă, în contextul actualei crize, proporția de biocarburanți din benzină este diminuată pentru a reduce prețul final.