Finalizarea cadastrelor cursurilor de apă din România

Advertisement

Advertisement

Conform informațiilor oferite de Administrația Națională „Apele Române”, prin intermediul unui comunicat de presă, proiectul „Realizarea cadastrului apelor”, finanțat din Planul Național de Redresare și Reziliență, a inclus până în prezent cartografierea a peste 55.000 de kilometri de cursuri de apă, dintr-un total estimat de aproximativ 78.000 de kilometri.

Proiectul inițiat de instituție marchează o premieră: crearea unei baze de date digitale unificate pentru toate cursurile de apă din țară, care acoperă o suprafață de peste 236.000 de kilometri pătrați. Până acum, au fost cartografiate digital peste 55.000 de kilometri de cursuri de apă, dintr-un total estimat de aproximativ 78.000, reprezentând aproximativ 70% din total.

Finalizarea lucrărilor de cadastru al apelor marchează o realizare importantă atât pentru Administrația Națională a Apelor Române, cât și pentru țară. Pentru prima dată, avem o bază de date digitală unică, detaliată și la zi, care cuprinde toate cursurile de apă și domeniul public acvatic. Această resursă este crucială pentru a putea lua decizii mai eficiente și mai bine informate, în avantajul cetățenilor, al protecției mediului și al unei dezvoltări sustenabile, a menționat Doru-Dragoș Cazan, directorul general al ANAR.

Proiectul a fost implementat printr-o cooperare strânsă cu organizații importante din țară, printre care se numără Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), Centrul Național de Cartografie, Agenția de Informații Geospațiale a Apărării (AIGA) și ROMATSA.

Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANAR) a finalizat, pentru prima dată în România, o cartografiere detaliată a albiilor râurilor mai mici, folosind tehnologii avansate de supraveghere de la distanță și procesare a datelor geospațiale. Proiectul a implicat scanarea cu laser (LiDAR) a unei suprafețe de peste 50.000 de kilometri pătrați, prin intermediul a 120 de zboruri, colectarea de imagini aeriene de înaltă rezoluție (cu o precizie de 20 de centimetri pe pixel) în peste 400 de ore de zbor, desfășurate pe parcursul a mai bine de trei luni. Datele colectate au fost folosite pentru a crea modele digitale precise ale terenului și suprafeței, un ortofotoplan național și o platformă geospațială modernă, bazată pe tehnologia cloud, care va facilita gestionarea și analiza informațiilor despre cursurile de apă și zonele de protecție aferente.

Proiectul se remarcă prin introducerea unei aplicații GIS avansate, care oferă posibilitatea de a urmări evoluția albiilor râurilor (modificări cauzate de eroziune și depuneri de sedimente), de a monitoriza exploatarea materialelor minerale și de a detecta zonele vulnerabile la alunecări de teren, în special în apropierea lucrărilor de îmbunătățire a cursurilor de apă. De asemenea, s-a depus un efort considerabil pentru a asigura integrarea informațiilor în sistemul național de cadastru și în cartea funciară, folosind platforma eTerra și obținând autorizațiile necesare pentru a înscrie aceste proprietăți în domeniul public.

Prin punerea în aplicare a cadastrelor apelor, autoritățile susțin că se creează premisele pentru o gestionare mai bună a resurselor de apă, reducerea pericolelor naturale precum inundațiile și secetele, depistarea construcțiilor ilegale din zonele vulnerabile, susținerea investițiilor în infrastructura hidrotehnică și fundamentarea unor decizii strategice conforme cu reglementările românești și europene, inclusiv cele prevăzute de Directiva Cadru Apă.

Un proiect important, intitulat „Realizarea cadastrului apelor”, a primit finanțare din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru perioada 2020-2026, în cadrul componentei dedicate managementului apei. Contractul, în valoare de peste 177 de milioane de lei, semnat între Ministerul Mediului și Agenția Națională pentru Resurse de Apă (ANAR), va acoperi atât investițiile propriu-zise (aproape 177 de milioane de lei), cât și costurile aferente achizițiilor de bunuri și servicii (peste 595.000 de lei).

Proiectul a putut accesa din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) o sumă de 149,4 milioane de lei, la care se adaugă 28,38 milioane de lei reprezentând TVA pentru cheltuielile considerate eligibile.