Europarlamentarii cer Bruxelles-ului să acționeze privind participarea Rusiei la Bienala de la Veneția

Advertisement

Advertisement

Un număr considerabil de europarlamentari, depășind 34, solicită insistent factorilor de decizie din Uniunea Europeană să intervină în urma deciziei Bienalei de la Veneția de a permite Rusiei să participe din nou. Această acțiune amplifică criticile politice la adresa evenimentului artistic important, care va debuta pe 9 mai, conform news.ro.

Deputații europeni cer, printr-o scrisoare ce va fi transmisă în curând, ca Uniunea Europeană să oprească sprijinul financiar acordat Bienalei de Artă de la Veneția dacă Rusia va fi prezentă la eveniment. Ei solicită, de asemenea, sancțiuni împotriva celor implicați în organizarea pavilionului rus.

Situația actuală depășește cu mult o simplă dezbatere culturală, au avertizat Ursula von der Leyen, Kaja Kallas și Constantinos Kombos, subliniind că decizia respectivă reprezintă o verificare a angajamentului Uniunii Europene față de Ucraina, valorile sale fundamentale și principiile statului de drept.

Acest gest a agravat și mai mult atmosfera deja tensionată a conflictului, după ce Fundația Bienalei a anunțat recent reluarea participării Rusiei la eveniment, o primă după începutul războiului din Ucraina în 2022.

Acestă hotărâre a stârnit deja critici din partea a mai mult de 20 de guverne europene, iar Comisia Europeană a sugerat că ar putea reanaliza, chiar anula, sprijinul financiar acordat evenimentului.

Reprezentanții Parlamentului European insistă pentru implementarea unor acțiuni practice și eficiente.

Criticii argumentează că finanțările europene, estimate la 2 milioane de euro pe trei ani, nu ar trebui să contribuie, fie direct, fie indirect, la îmbunătățirea imaginii Rusiei pe scena internațională.

Mai mulți observatori cer o investigație riguroasă pentru a se asigura că cei responsabili cu organizarea pavilionului Rusiei respectă toate sancțiunile impuse. Această solicitare vine în urma suspiciunilor privind legăturile dintre comisarul pavilionului și Rostec, o companie importantă din domeniul apărării, controlată de statul rus. Se cere, de asemenea, aplicarea unor măsuri punitive specifice împotriva oricui este asociat cu Kremlinul sau cu acțiunile militare rusești.

Organizația a justificat alegerea făcută, argumentând că arta trebuie să fie un loc deschis dezbaterii, fără a fi influențată de interdicții sau cenzură politică.

Italia a decis să se distanțeze de Bienala de la Veneția, iar ministrul Culturii, Alessandro Giuli, a cerut-o pe Tamara Gregoretti, reprezentanta guvernului italian în consiliul de administrație, să își încheie mandatul. Motivul invocat a fost o lipsă de transparență și o încălcare a încrederii, deoarece Gregoretti nu a informat autoritățile române despre posibila implicare a Federației Ruse și, ulterior, a susținut această participare, într-un context internațional tensionat. În ciuda solicitării, Gregoretti a refuzat să demisioneze.

Dezbaterile actuale se concentrează pe o problemă fundamentală: este posibil ca instituțiile culturale să mențină o poziție neutră în contextul unui conflict armat? Organizatorii Bienalei au optat pentru un astfel de răspuns afirmativ, însă din ce în ce mai mulți factori de decizie din Europa consideră că această abordare nu mai poate fi justificată.

Deputații au subliniat că există motive întemeiate, atât de natură politică, morală, cât și legală, și au insistat asupra necesității de a se trece la fapte.