China își accelerează ambițiile spațiale, concurând cu Statele Unite

Advertisement

Advertisement

China își intensifică ambițiile în domeniul explorării spațiale, urmărind să trimită oameni pe Lună până în 2030 și să stabilească o bază lunară, posibil ca punct de tranzit înainte de o viitoare misiune pe Marte. Această ofensivă, susținută de o experiență solidă acumulată în ultimele decenii, ar putea submina dominația americană în cursa spațială cu echipaj uman, conform unui raport AFP preluat de Agerpres.

În contextul pregătirilor pentru misiunea Artemis 2, care va duce un echipaj internațional (compus din americani și un canadian) în jurul Lunii, jurnaliștii din Franța au realizat o investigație detaliată asupra progresului Chinei în domeniul explorării spațiale. Această misiune NASA marchează o repornire a zborurilor cu echipaj uman în jurul Lunii, după o pauză de peste jumătate de secol.

Care este progresul actual al Chinei în dezvoltarea programului său de explorare spațială cu astronauți?

Începând cu 1992, în contextul unei distanțări progresive a Chinei din colaborările internaționale, inițiate de Statele Unite, țara a investit și a acumulat expertiză proprie în acest domeniu.

De la lansarea primului astronaut chinez, Yang Liwei, în spațiu, în 2003, țara a realizat în jur de 15 zboruri cu echipaj uman.

În urma restricțiilor impuse de Statele Unite privind implicarea chinezilor în proiectul Stației Spațiale Internaționale, China a dezvoltat și lansat propria stație spațială, Tiangong, cunoscută drept „Palatul ceresc”. Aceasta a fost locuită pentru prima dată în 2021 și găzduiește acum o echipă de trei astronauți.

Această bază spațială oferă Chinei oportunitatea de a dobândi cunoștințe esențiale, prin efectuarea de activități precum ieșiri în spațiu, cuplări cu alte nave pe orbită, reparații și cercetări privind impactul zborurilor spațiale asupra organismului uman, pregătind astfel țara pentru viitoarele misiuni cu astronauți.

China avansează constant, urmând o strategie bine definită pe termen lung, în loc să se concentreze pe acțiuni separate. Problemele au apărut sporadic, dar fără consecințe grave.

Succesul programului spațial se datorează, conform profesorului Richard de Grijs, unui angajament politic puternic din partea guvernului, unei finanțări consistente, expertizei unor ingineri spațiali de renume mondial, unei concentrări pe avansarea tehnologică în detrimentul respectării unor termene stricte și unei colaborări complete a tuturor companiilor implicate în producție.

Spre deosebire de modul în care se procedează în Occident, mai ales în Statele Unite, unde prioritățile pot varia în funcție de deciziile politice, acest model oferă o mai mare certitudine și capacitate de a controla eventualele probleme.

Care este data estimată a aterizării chinezești pe Lună?

Agenția spațială chineză, CNSA, își dorește să realizeze acest lucru până în anul 2030.

Până în prezent, China a realizat deja numeroase misiuni lunare cu roboți, reușind să colecteze și să aducă pe Pământ probe de rocă și sol de pe Lună.

Pentru a trimite oameni în spațiu, avem nevoie de echipamente speciale, care sunt încă în proces de verificare și îmbunătățire.

China se pregătește să lanseze în 2026 o misiune de testare orbitală cu noul său modul spațial, Mengzhou, cunoscut și sub numele de „Nava viselor”. Acesta va prelua rolul navei Shenzhou, care este deja învechită, și va fi responsabil pentru transportul astronauților chinezi către orbita Lunii.

Pentru a facilita misiunea lunară, inginerii chinezi lucrează la dezvoltarea unei rachete extrem de performante, Long March 10, care se va ridica la o înălțime de aproximativ 90 de metri. Această rachetă a efectuat deja un test inițial, atingând o altitudine suborbitală în data de 11 februarie.

Se preconizează că modulul Lanyue, destinat să coboare astronauții chinezi de pe orbita lunară pe suprafața Lunii, va fi testat pentru prima dată în perioada 2028-2029.

Este o întrebare dacă China are cu adevărat intenția de a construi o bază lunară.

Până în 2035, China își propune să realizeze o structură fundamentală, funcțională, ce va servi drept Stația Internațională de Cercetare Lunară (ILRS), un spațiu locuibil dedicat activităților științifice pe Lună.

Baza va fi amplasată în zona polului sudic al Lunii, o regiune unde se crede că există depozite de gheață.

Acest proiect se realizează printr-o cooperare strânsă cu Rusia, iar alături de aceasta participă și alte națiuni, printre care Thailanda, Pakistanul și Belarusul.

Pentru a construi o bază lunară, se intenționează utilizarea unei metode inovatoare: imprimarea 3D cu cărămizi create direct pe Lună, folosind regolit lunar. Această tehnologie, deja experimentată pe Pământ și pe stația spațială Tiangong, va fi supusă unui test crucial în cadrul misiunii robotizate Chang’e-8, planificată pentru 2028.

Agenția Spațială Chineză intenționează să efectueze studii amănunțite pe Lună, cu scopul de a desluși misterele formării sale, de a avansa cunoștințele științifice, de a dezvolta tehnologii esențiale și de a valorifica potențialul de resurse al satelitului nostru natural.

Se estimează că baza va fi extinsă semnificativ în deceniul următor, până în jurul anului 2040.

În paralel, China lucrează la crearea unei rețele de sateliți, numită „Queqiao”, care va oferi suport esențial – prin comunicații, navigație și colectare de date – pentru misiunile viitoare pe Lună.

Deși programul spațial chinez este ambițios, autoritățile de la Beijing evită să discute despre o competiție directă cu SUA în explorarea Lunii.

Conform lui Jonathan McDowell, astrofizician și analist spațial, țara respectivă are o viziune ambițioasă pentru programul său spațial, văzând Luna ca un pas natural în evoluția acestuia. Motivația lor este legată de dezvoltarea propriului program, nu de o competiție cu alte națiuni, și nu ar fi afectați dacă Statele Unite ar renunța la planurile lor lunare.

Dacă China ar reuși să stabilească prima o bază lunară, ar pune o presiune considerabilă pe Statele Unite să facă la fel, având în vedere că locurile potrivite pentru astfel de baze în apropierea Polului Sud lunar sunt puține și disputate.

În ciuda progreselor semnificative, programul spațial chinez încă nu atinge nivelul Statelor Unite în ceea ce privește zborurile cu astronauți. Chen Lan, un expert în domeniu, subliniază că vehiculele spațiale Dragon și Orion, folosite de NASA, sunt superioare în prezent navei Shenzhou, utilizată de China.

Dacă astronauții americani vor ajunge pe Lună în 2030, datorită tehnologiilor noi, China ar putea ajunge să egaleze sau chiar să depășească realizările lor, a menționat el.

Agenția Spațială Chineză (CNSA) a anunțat că, după anul 2040, stația lunară chineză va servi drept platformă de testare și perfecționare a tehnologiilor și resurselor necesare pentru a trimite oameni pe Marte.

În trecut, atât companii spațiale chineze, cât și cercetători au sugerat că Marte ar putea fi o țintă viitoare pentru explorarea spațială chineză, fiind văzută ca o posibilă destinație pentru astronauții lor.

Conform lui Chen Lan, este puțin probabil să vedem misiuni efective către Marte înainte de a ne stabili pe Lună și de a construi o bază lunară inițială.