Românii nu se tem de război: ce îi preocupă cu adevărat?

Advertisement

Advertisement

Un studiu de opinie arată că aproape toți românii din doi simt că nu sunt în siguranță în țara lor. Surprinzător, aceste îngrijorări nu sunt generate direct de conflictul de la frontieră sau de perspectiva unui război, ci de alte aspecte.

În loc să se teamă de amenințări externe, majoritatea românilor sunt îngrijorați de dificultățile pe care le întâmpină în țară, precum corupția răspândită și instabilitatea economică, care le influențează direct traiul.

Conform unui studiu INSCOP Research, peste 40% dintre români exprimă îngrijorări legate de siguranța țării, percepând-o ca fiind un loc nesigur.

Conform unui sondaj INSCOP efectuat în februarie și martie 2026, pe un eșantion de peste 1.100 de persoane, percepția românilor asupra securității naționale este împărțită. Aproximativ o cincime dintre respondenți consideră că România este foarte sigură (17,9%), în timp ce peste o treime o evaluează ca fiind mai degrabă sigură (33,2%). O proporție similară (27%) se simte mai degrabă nesigură, iar aproape o cincime (19,4%) are o impresie foarte negativă asupra securității țării.

Conform sociologului Valentin Fulger, un număr semnificativ de români, în jur de jumătate din cei intervievați, percep țara ca fiind nesigură, chiar și în absența unui război sau a unor conflicte armate. În contrast, cealaltă jumătate nu identifică probleme majore legate de siguranță.

Conform opiniei unui profesor universitar, similitudinea dintre aceste două grupuri opuse sugerează o diminuare a numărului de persoane care percep România ca pe un loc sigur.

Conform sociologului Valentin Fulger, destabilizarea României ar putea fi cauzată de mai mulți factori. Printre aceștia, se numără escaladarea conflictului din Iran și reacția acestei țări față de permisiunea acordată Statelor Unite de a utiliza bazele militare românești. Această acțiune a stârnit îngrijorări în rândul iranienilor cu privire la un posibil atac, iar temerile nu sunt limitate la România, ci se extind la nivel european și nord-american.

O altă cauză potențială a diminuării sentimentului de siguranță în România ar putea fi majorarea semnificativă a prețurilor la carburanți, care s-ar putea apropia sau depăși 11 lei pe litru. Această creștere ar putea declanșa o serie de scumpiri la diverse produse de consum, afectând direct puterea de cumpărare a românilor și sporind vulnerabilitatea economică, creând astfel un context de presiune financiară.

Numărul tot mai mare de zboruri cu drone la frontieră, alături de răspunsul insuficient al autorităților, sugerează o posibilă slăbire a securității militare în acea zonă.

Conform lui Valentin Fulger, situația actuală contribuie la formarea unei percepții tot mai sumbre asupra României, mulți români considerând-o un loc cu o stabilitate politică și economică incertă.

Conform expertului, percepțiile negative pe care le are societatea despre România sunt intensificate de slăbiciunile sistemului politic, de starea precară a armatei și de dificultățile cu care se confruntă statul în gestionarea situațiilor de criză, aspecte care s-au demonstrat deja în repetate rânduri.

Sociologul subliniază că oamenii nu sunt neapărat speriați de un conflict armat, ci mai degrabă se simt nesiguri în legătură cu modul în care statul și conducătorii săi ar putea face față unei situații de criză, amintind de problemele anterioare precum inundațiile, explozii sau probleme cu alimentarea cu apă. Această stare de spirit reflectă o lipsă de încredere în capacitățile țării și în abilitatea de a gestiona eficient orice provocare.

Un studiu INSCOP Research arată că percepția asupra siguranței naționale a României este mai pozitivă în rândul electoratului PNL și USR, al bărbaților, al tinerilor, al celor cu studii superioare, precum și în zonele urbane mari, inclusiv în București.

Conform unui sondaj INSCOP Research, citat de adevarul.ro, există o percepție a insecurității în rândul anumitor grupuri din România, în special a susținătorilor AUR, a femeilor, a persoanelor în vârstă (peste 60 de ani), a celor cu studii elementare și a locuitorilor din zonele rurale.

Este firesc ca oamenii să aibă opinii diferite despre cât de sigură se simt în România, iar aceste diferențe sunt influențate de factori precum vârsta, statutul social și alte aspecte legate de viața socială, după cum subliniază un sociolog.

Conform datelor disponibile, românii tind să aibă o încredere mai mare în siguranța țării pe măsură ce sunt mai tineri. De exemplu, persoanele cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani au o percepție pozitivă a siguranței naționale în proporție de 70%, în timp ce această cifră scade treptat, ajungând la doar 44% în rândul celor peste 60 de ani. Profesorul universitar explică această tendință prin experiențele sociale diverse pe care le-au acumulat oamenii de-a lungul vieții, fiecare categorie de vârstă evaluând situația în mod diferit, inclusiv în funcție de preferințele politice și de ideologia personală.

Susținătorii PNL și USR au o percepție asupra siguranței țării mai optimistă decât cei ai PSD și AUR, o diferență care ar putea fi influențată de faptul că electoratul PSD și AUR este, în general, mai îmbătrânit.

Sentimentul de siguranță al românilor este influențat de trecutul lor. Generația celor peste 50 de ani, care a trăit prin comunism, Revoluție, mineriade și tranziția la democrație, are o perspectivă mai matură și mai informată asupra situației actuale, datorită experiențelor prin care au trecut. Tinerii, născuți după 1989, nu au avut parte de aceleași evenimente și, prin urmare, au o înțelegere diferită a conceptului de siguranță.

Conform cercetărilor INSCOP, românii sunt mai îngrijorați de corupție și de situația economică precară decât de posibilitatea unui atac armat.

Conform Barometrului Securității Naționale, majoritatea românilor (35,3%) sunt de părere că corupția reprezintă cea mai mare amenințare la adresa siguranței țării. Următoarele preocupări importante, conform sondajului, sunt dezinformarea și știrile false (19,4%), instabilitatea economică (18,7%), un posibil atac militar (5,8%) și influența politică din exterior (5,3%).

Conform unui sociolog, românii consideră că principalele amenințări la adresa siguranței țării sunt corupția (menționată de peste o treime dintre respondenți), răspândirea știrilor false și manipularea opiniei publice, și instabilitatea economică.

Corupția a devenit o problemă profund înrădăcinată în țara noastră, afectând de mult timp încrederea în instituții esențiale precum președinția, parlamentul și sistemul judiciar. Această percepție larg răspândită a corupției sugerează o societate care se simte exploatată și slăbită din punct de vedere politic și economic, iar situația este agravată de faptul că justiția se bucură de un nivel de încredere alarmant de scăzut, cel mai mic înregistrat de la Revoluție, de doar 29%, conform ultimelor sondaje, după cum subliniază un profesor universitar.

Mulți consideră că corupția este cauza principală a problemelor cu care se confruntă România, de la eșecurile privatizărilor din trecut și până la situația actuală a sinecurilor politice, întârzierile în modernizarea administrației, funcționarea deficitară a instituțiilor și declinul sistemelor de educație și sănătate.

Conform sociologului, percepția publică este că corupția s-a adâncitit în țară, reprezentând o problemă fundamentală care slăbește siguranța națională. În plus, oamenii consideră că răspândirea știrilor false și manipularea opiniei publice sunt orchestrate de politicieni, care, divizați pe partide, folosesc diverse mijloace de comunicare pentru a-și promova și menține propriile agende.

În cele din urmă, situația financiară precară este considerată o amenințare la siguranța țării, nu prin forța armelor, ci prin faptul că generează un sentiment de nesiguranță și lipsă de sprijin social și economic în rândul populației.

Conform unui sondaj efectuat înainte de incidentele cu Iranul, aproximativ 30% dintre respondenți își exprimau o îngrijorare considerabilă cu privire la riscul ca România să fie implicată într-un conflict armat în viitorul apropiat. Această preocupare a crescut ușor după data de 27 februarie, în urma sondajului ulterior din martie.

Conform sondajului, aproximativ un sfert din români au exprimat o anumită îngrijorare, în timp ce restul nu s-au arătat foarte îngrijorați sau deloc.

Conform unui sondaj INSCOP Research, există o preocupare mai mare în rândul alegătorilor PSD și AUR, al femeilor, al persoanelor cu vârste cuprinse între 30 și 44 de ani, cu studii primare și din zonele rurale, cu privire la posibilitatea ca România să fie implicată într-un conflict armat în viitorul apropiat. În contrast, votanții PNL și USR, bărbații, tinerii sub 30 de ani, cei cu studii superioare, locuitorii din București și din orașele mari, precum și angajații din sectorul privat, manifestă o îngrijorare mai redusă în legătură cu această eventualitate.

Conform unui studiu recent, majoritatea românilor – aproximativ 77% – susțin o aliniere a țării cu Occident, incluzând Uniunea Europeană, Statele Unite și NATO. Această preferință a scăzut ușor față de anul trecut, când era de 87,5%, dar rămâne semnificativ mai mare decât procentul celor care ar opta pentru o orientare spre Est, către Rusia și China, care se situează la 10,1%.

Conform unui studiu recent, există o divergență clară în preferințele românilor privind alinierea țării. Compania de cercetare sociologică observă că o orientare pro-occidentală ar fi susținută în special de electoratul PSD, PNL și USR, de tineri sub 30 de ani, de seniori și de locuitorii din București. În contrast, o perspectivă favorabilă către Est pare să fie mai răspândită printre susținătorii AUR, persoanele cu vârste cuprinse între 30 și 44 de ani și angajații din mediul privat.

Un studiu recent arată că o minoritate, aproximativ 12% din români, consideră că România ar trebui să renunțe la apartenența în NATO. Această opinie este în scădere față de anii precedenți, în timp ce majoritatea covârșitoare, 84%, susține menținerea țării în alianță. În plus, aproape o cincime dintre respondenți (22%) ar fi în favoarea ieșirii României din Uniunea Europeană.

Conform sondajului, americanii se bucură de cea mai mare încredere, fiind apreciați de peste jumătate dintre respondenți (55,8%). Următoarele țări cu un nivel ridicat de încredere sunt Marea Britanie (46,8%), Franța, Germania și Polonia, toate cu scoruri apropiate, în jur de 42%. Republica Moldova și Bulgaria se situează la un nivel mediu, cu aproximativ 30% încredere, în timp ce Turcia are 28,6%, iar Serbia 21,2%. La coada clasamentului se află Ungaria, Ucraina și Rusia, cu încredere semnificativ mai scăzută, sub 20% respectiv 17% și 13%.

Conform unui studiu recent, încrederea în Statele Unite este mai pronunțată în rândul electoratului PSD și AUR, precum și al persoanelor de vârstă înaintată. În schimb, votanții PNL și USR, bărbații, tinerii, cei cu studii superioare, locuitorii urbani și din București manifestă o încredere mai mare în Marea Britanie și Ucraina. Rusia, surprinzător, are susținere în special din partea votanților AUR, a tinerilor și a angajaților din sectorul privat.

Un sondaj recent arată că majoritatea românilor (75,6%) susțin o creștere substanțială a investițiilor în apărare, ca măsură de protecție a țării în fața unei posibile amenințări militare. În contrast, doar o minoritate (21,5%) este contrară acestei idei. De asemenea, peste jumătate dintre respondenți (61,3%) consideră esențial ca guvernul să încurajeze investițiile în sectorul industriei de apărare.

Conform unui sondaj recent, aproximativ 33% dintre respondenți sunt de părere că România se confruntă cu impact semnificativ din cauza tacticilor de război hibrid, care includ răspândirea de informații false, presiuni financiare și atacuri informatice.

Conform unui sondaj recent, majoritatea covârșitoare a respondenților (81,4%) susține ideea ca statul să ofere cursuri de formare pentru piloți de drone în licee și instituțiile de învățământ tehnic. Doar o minoritate (16,7%) nu este de acord cu această propunere, iar un procent foarte mic (1,9%) nu și-a exprimat o opinie.

Un procent covârșitor de 94,4% dintre români susțin ideea ca statul să organizeze cursuri de pregătire pentru populație, care să includă instrucțiuni despre cum să acționeze în cazul unor situații de urgență și evacuări.