Viitorul NATO pus sub semnul întrebării de Trump: ce înseamnă pentru România?

Advertisement

Advertisement

Conform informațiilor publicate de The Telegraph, Donald Trump, președintele Statelor Unite, ar putea propune o restructurare a NATO, cu scopul de a exercita presiuni asupra statelor membre care nu își respectă angajamentele financiare.

Donald Trump, președintele SUA, analizează o reformă substanțială a NATO, sugerând un model în care statele membre care nu investesc suficient în apărare – mai puțin de 5% din Produsul Intern Brut – ar putea pierde din puterea de decizie, inclusiv în privința operațiunilor militare. Detaliile exacte ale acestui prag de 5% și ce ar cuprinde, conform viziunii lui Trump, rămân încă neprecizate.

Recent, Parlamentul a aprobat proiectul de buget de stat pentru anul 2026, stabilind o sumă de 49,426 miliarde de lei pentru Ministerul Apărării Naționale. Această alocare reprezintă aproximativ 2,45% din Produsul Intern Brut (PIB) al țării.

Conform unor surse, Donald Trump ar lua în considerare o strategie controversată prin care ar putea limita implicarea unor țări aliate NATO în procesul decizional, condiționând participarea de contribuții financiare. Această idee face parte dintr-un set de opțiuni pe care președintele american le evaluează, după ce cererea sa de a trimite nave de război pentru a facilita redeschiderea Strâmtorii Hormuz a fost refuzată de partenerii săi.

Conform unor informații provenite din anturajul președintelui american, acesta evaluează posibilitatea de a reduce prezența militară americană în Germania, o idee pe care o are încă de la reluarea mandatului.

Un oficial din administrație a exprimat nemulțumire față de unele țări europene, susținând că statele care nu își îndeplinesc angajamentul de a aloca 5% din PIB pentru apărare nu ar trebui să participe la deciziile privind bugetul viitor al NATO.

În prezent, toate țările membre ale NATO își angajează minimum 2% din Produsul Intern Brut pentru apărare, conform unui obiectiv fixat în urmă cu zece ani. Conform declarațiilor secretarului general al Alianței, Mark Rutte, statele membre vor trebui să își stabilească strategii concrete pentru a ajunge la o țintă și mai ambițioasă, de 5%, care va fi discutată la summitul NATO din acest an.

Dacă Donald Trump ar fi urmat anumite propuneri, țările NATO care nu își asumă angajamentele financiare stabilite ar putea fi private de dreptul de a participa la luarea deciziilor importante, cum ar fi extinderea alianței, desfășurarea de misiuni comune sau invocarea articolului 5, care garantează apărarea colectivă.

Conform unei surse din Statele Unite, este incongruent să votezi pentru cheltuieli viitoare fără a contribui financiar. Este necesară o reevaluare a definiției unei amenințări și a rolului alianței, iar acțiunile recente ale Spaniei și Marii Britanii, în legătură cu situația din Iran, trebuie considerate inacceptabile.

Deși planurile detaliate nu au fost încă prezentate formal la cartierul general NATO din Bruxelles, surse din interiorul alianței au confirmat că oficiali americani au discutat insistent ideea unei contribuții financiare directe din partea Statelor Unite pentru susținerea activităților NATO, promovând un sistem în care sprijinul financiar este legat de beneficiile obținute.

Alianța NATO funcționează pe principiul unanimității, iar membrii săi sunt puțin probabil să accepte modificări ale acestei reguli. Această situație ar putea genera tensiuni și un posibil conflict cu Donald Trump, dacă acesta ar încerca să impună schimbări.

În data de 27 martie, Trump a lăsat să se înțeleagă că Statele Unite ar putea să nu mai ofere protecție aliaților NATO în cazul unui atac asupra lor.

Președintele a criticat vehement NATO, sugerând că este o organizație slabă și ineficientă, numindu-l un „tigru de hârtie”. De asemenea, a avertizat că Statele Unite nu vor uita lipsa de implicare a partenerilor din NATO în cazul unui conflict cu Iranul.