Reabilitare majoră pentru 14 monumente istorice din București

Advertisement

Advertisement

Joi, aleşii locali din Consiliul General al Capitalei au aprobat o serie de măsuri care vizează consolidarea și modernizarea a 14 imobile, atât locuințe, cât și clădiri cu destinație publică.

Primăria Generală a aprobat, la propunerea primarului Ciprian Ciucu, consolidarea și reabilitarea a 14 clădiri, atât rezidențiale, cât și publice. Decizia a fost luată de Consiliul General, care a votat în favoarea mai multor proiecte menite să faciliteze demararea lucrărilor, prin aprobarea documentelor necesare și înscrierea în diverse programe de finanțare.

Primăria Municipiului București anunță că, după o perioadă de peste 30 de ani în care a rămas închis, Muzeul Gheorghe Tăttărescu, situat pe strada Domnița Anastasia nr. 7, va fi redeschis publicului. Proiectul include lucrări ample de restaurare și conservare a colecțiilor, precum și modernizarea clădirii.

Primăria Capitalei anunță că va demara lucrări de renovare și modernizare a clădirii C1 din cadrul Muzeului Ligia și Pompiliu Macovei, situată pe strada 11 Iunie. Scopul este de a consolida structura, de a reabilita spațiile și de a le aduce la standarde moderne, pentru a redeschide casa memorială publicului, integrând-o din nou în oferta turistică și culturală a Bucureștiului.

În planurile de reabilitare se regăsesc și două clădiri importante: una pe Calea Şerban Vodă, nr. 107, care va fi transformată în Arhiva Interactive a Municipiului București, și Centrul Cultural Lumina, de pe bulevardul Regina Elisabeta, nr. 32. Ultima, fostul cinematograf, se află într-o stare avansată de deteriorare și va fi revitalizat, devenind un spațiu cultural modern, cu o sală de 120 de locuri și zone dedicate expozițiilor.

Printre proiectele aflate în derulare se numără și revitalizarea unei clădiri istorice de pe strada Covaci, numărul 13, care va găzdui un centru vibrant dedicat meșteșugurilor tradiționale și artei. De asemenea, imobilul de pe strada Gladiolelor, numărul 11, va fi consolidat și renovat pentru a deveni noul sediu al Bibliotecii Muzeului Municipiului București, oferind spații de depozitare moderne și săli de lectură confortabile.

Primăria Capitalei anunță transformări semnificative pentru mai multe clădiri din București. O clădire abandonată pe strada Sfinților, numărul 13, va fi revitalizată și transformată într-un centru vibrant pentru educație, creație și cultură, găzduind expoziții, ateliere, seminarii și diverse evenimente. De asemenea, imobilul de pe strada Mătăsari, numărul 44, va deveni un spațiu cultural dedicat comunității rome, reprezentând primul centru cultural permanent al acesteia în capitală.

În cadrul Spitalului Clinic de Psihiatrie Prof. Dr. Alexandru Obregia, corpul C39, o fostă arhivă construită în anii ’60 și considerat seismic vulnerabil, va fi consolidat și reprofilat pentru a servi drept depozit pentru deșeuri medicale și menajere. În plus, pe același teren va fi construit un nou modul, cu o suprafață totală de peste 2.396 de metri pătrați, pe trei etaje plus un etaj tehnic, care va fi legat de corpul existent și va include saloane, cabinete medicale, săli de tratament și terapie, precum și o sală de mese.

Primăria va moderniza blocul de pe strada Văcăreşti nr. 2, o clădire cu 24 de apartamente, printr-o metodă nouă și eficientă. Această reabilitare, care va include consolidarea clădirii împotriva cutremurelor și îmbunătățirea performanței energetice, va fi realizată fără a deranja locatarii, deoarece lucrările vor fi efectuate doar din exteriorul imobilului și nu va fi necesară mutarea lor.

Au fost identificate patru imobile cu particularități distincte. Unul, situat pe Calea Victoriei nr. 97, într-o zonă protejată, este o clădire cu opt etaje, construită între 1956 și 1961, care include 19 apartamente. Un alt imobil, de pe bulevardul Magheru nr. 27, are un regim de înălțime complex (subsol, parter, mezanin și șapte etaje) și găzduiește 49 de apartamente, ocupate de 240 de locuitori. În Str. Ion Câmpineanu nr. 9, se va relua un proiect de construcție inițiat în 2011 și întrerupt ulterior, bazat pe o legislație anterioară. Această clădire, construită în două faze (1915 și 1936), are regim de înălțime de subsol, parter, șase etaje și mezanin, și combină locuințe cu spații comerciale la parter. În final, pe Șoseaua Panduri 36, se află o clădire din 1926, inclusă în zona protejată „Parcelarea Cotroceni”, cu regim de înălțime de subsol, parter, trei etaje și mezanin, care conține 11 apartamente și două spații cu altă destinație.

Primăria Municipiului București (PMB) intenționează să solicite fonduri europene pentru modernizarea a opt clădiri, prin Programul Regional București-Ilfov, care oferă o finanțare nerambursabilă de până la 93% din costurile totale. În plus, alte imobile sunt incluse în programul național de consolidare seismică, beneficiind de o finanțare nerambursabilă cuprinsă între 85% și 90%.

Conform anunțului Primăriei Capitalei, proiectarea tehnică a clădirilor cu risc seismic va fi încheiată în acest an, iar lucrările propriu-zise vor începe în 2025, prin intermediul Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic.

Lucrările de consolidare a clădirilor istorice pot dura între doi și trei ani, în funcție de gradul de dificultate. În acest moment, Primăria Municipiului București are în lucru consolidarea a 14 clădiri, dintre care două sunt aproape gata. Se estimează că în cursul acestui an vor fi demarate încă 7-10 proiecte similare. De asemenea, între 1994 și 2018, cu sprijinul Ministerului Dezvoltării, au fost consolidate 35 de imobile, iar în anii 2022 și 2023 au mai fost finalizate alte două astfel de intervenții.