Obiecte de aur antice furate din Muzeul Drents returnate României

Conform unui comunicat de presă publicat pe site-ul său, Parchetul Olandez a anunțat joi că România a primit înapoi casca de aur de la Cotofenesti și două dintre cele trei brățări dacice din aur furate anul trecut de la Muzeul Drents din Olanda și recuperate ulterior.
Joi după-amiază, Stan Rares-Petru și Daniela Buruiana, reprezentanți ai Parchetului român, au primit artefactele de la Corien Fahner, procurorul șef al Parchetului Public din Nordul Țărilor de Jos. Predarea a avut loc în Sala Veche a Consiliului, parte a Muzeului Drents din provincia Drenthe, în Assen, într-o atmosferă de securitate sporită, cu paznici dispuși nu doar la intrare, ci și în apropierea piedestalului unde erau expuse obiectele.
Cu o mare bucurie, am primit înapoi aceste opere de artă remarcabile. A fost o perioadă tumultuoasă, mai ales pentru România, dar și pentru angajații Muzeului Drents. Cu toate acestea, procurorul Corien Fahner a menționat, în cadrul evenimentului organizat în fața presei, că eforturile de căutare a brățării dacice, care încă nu a fost recuperată, vor continua.
Prezenți au fost, de asemenea, șeful echipei comune de investigație române, din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, și reprezentantul național al României la Eurojust.
În timpul nopții de 24-25 ianuarie 2025, Muzeul Drents a fost victima unui furt: artefacte românești, datând de aproape 2.500 de ani, au fost sustrase. Obiectele de neprețuit, împrumutate de Muzeul Național de Istorie din România pentru o expoziție temporară, au fost pierdute.
Procuratura olandeză a purtat mai multe discuții cu avocații suspecților, ajungând la înțelegeri cu apărătorii acestora. O condiție esențială a acestor acorduri a fost returnarea obiectelor furate. Recuperarea căștii și a două dintre brățări a îndeplinit în mare parte această cerință, a precizat procurorul olandez.
În urma discuțiilor, cele trei obiecte au fost predate miercuri, prin intermediari, de către cei care au comis furtul. Procuratura Olandeză a refuzat să ofere detalii despre modul în care au fost recuperate sau despre eventuale compromisuri făcute infractorilor pentru a obține restituirea artefactelor. Locația celui de-al treilea brățăr și locul unde au fost ascunse obiectele în cele 14 luni de la furt rămân necunoscute.
Conform directorului muzeului, Robert van Langh, citat de EFE, căciula prezintă deteriorări minore, dar poate fi restaurată complet. Spre deosebire de aceasta, brățările sunt în stare perfectă. Van Langh a declarat că este bucuros ca aceste obiecte de valoare sunt readuse la locul lor de origine și a mulțumit atât poliției olandeze, cât și pe cea românești pentru eforturile depuse.
Trei bărbați, cu vârste cuprinse între 21 și 36 de ani, sunt reținuți în așteptarea procesului pentru furt, iar instanța a fost deja notificată cu privire la acordurile de despăgubire. Procesul lor este programat să înceapă pe 14 aprilie 2026.
Conform anchetei penale, Parchetul nu a găsit nicio dovadă care să sugereze implicarea altor persoane în spargerea de la Muzeul Drents, în afară de cei trei suspecți, a declarat Fahner, conform comunicatului.
Premierul olandez Rob Jetten a lăudat, joi, eforturile susținute ale polițiștilor care au dus la recuperarea obiectelor, conform informațiilor furnizate de EFE.
Ministrul de Externe, Oana Toiu, a declarat din București că România și Olanda colaborează strâns, prin intermediul EUROJUST, pentru a rezolva cazul furtului de obiecte de artă de la Muzeul Drents. În acest scop, a fost creată o echipă comună de investigare, formată din procurori, judecători și ofițeri de poliție din ambele țări.
Reprezentanții Poliției Române au mulțumit autorităților olandeze, în special ministrului de Interne Pieter Heerma, pentru modul profesionist și deschis cu care au gestionat ancheta privind furtul tezaurului dacic.

