Reacția Cristinei Chiriac după respingerea din CSM: Argumentează că nu este o problemă de competență

Advertisement

Advertisement

Cristina Chiriac, care aspiră la poziția de procuror general, a susținut că criticile primite de la Secția pentru procurori a CSM, care au dus la respingerea candidaturii sale, nu indică o deficiență profesională, ci mai degrabă o neînțelegere a modului în care ea vede funcția și prioritățile acesteia.

În urma unui aviz nefavorabil primit de la Secția de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, Cristina Chiriac a fost supusă unei noi runde de interviuri la Ministerul Justiției pentru a candida la funcția de procuror general al României.

Cristina Chiriac a menționat că, deși a studiat cu atenție decizia și consideră observațiile constructive, aceasta nu invalidează proiectul în sine. Ea a explicat că evaluarea negativă care a condus la aviz a fost determinată de modul în care au fost interpretate unele dintre răspunsurile sale, considerate insuficient de convingătoare de către secție. Cu acordul celor prezenți, Chiriac și-a propus să clarifice punctele critice ridicate în decizie, adresându-se direct procurorilor.

Experiența sa de lucru îi oferă o înțelegere solidă a modului în care funcționează departamentele care nu sunt specializate pe un anumit domeniu.

Cristina Chiriac a recunoscut importanța punctului de vedere al CSM privind experiența sa profesională, subliniind că este esențial ca viitorul procuror general să aibă o înțelegere solidă a modului în care funcționează parchetele obișnuite, având în vedere că acestea reprezintă cea mai mare parte a sistemului pe care ar trebui să-l coordoneze.

A dorit să aducă câteva lămuriri referitoare la această chestiune.

Deși am lucrat o perioadă considerabilă în unități specializate, experiența mea profesională este mai complexă. Am început cariera în parchetele de lângă judecătorii, locuri cu un volum mare de muncă, unde am gestionat direct cazurile tipice pe care le întâlnesc în mod obișnuit parchetele generale, a explicat Cristina Chiriac.

A menționat că nu a pretins că are cunoștințe aprofundate în toate domeniile.

Cristina Chiriac a clarificat că recunoașterea faptului că nu cunoaște în detaliu toate procedurile și atribuțiile specifice nu înseamnă că nu înțelege sistemul în ansamblu. Ea a subliniat că rolul unui procuror general nu este să fie expert tehnic în fiecare caz sau procedură, ci să aibă o viziune de ansamblu, să identifice problemele și să găsească soluții pentru acestea.

Proiectul ei de îmbunătățire a funcționării sistemului se bazează pe identificarea clară a problemelor existente. Printre acestea, a remarcat că și parchetele care nu sunt specializate se confruntă cu dificultăți, precum o repartizare inechitabilă a sarcinilor, o alocare a resurselor către cazuri mai simple, dificultăți în gestionarea situațiilor complexe și lipsa de expertiză în parchetele mai mici.

Conform lui Cristina Chiriac, principalul atu al candidaturii sale pentru poziția de procuror general este…

Cristina Chiriac a subliniat că experiența sa acumulată în structuri specializate, caracterizată de o abordare proactivă și flexibilă, o va ajuta să modernizeze și să eficientizeze activitatea Ministerului Public. Candidatura sa se bazează pe capacitatea de a înțelege profund sistemul, dar și de a-l examina obiectiv, de a combina experiența cu adaptabilitatea și de a propune soluții inovatoare, depășind simplele rețete consacrate.

În opinia ei, criticile din decizia Secției pentru procurori nu reflectă o lipsă de perspectivă.

Criticile din hotărârea Secției pentru procurori nu reflectă o lipsă de competență sau de perspectivă, ci mai degrabă o neînțelegere a modului în care am perceput și prezentat această perspectivă. Am subliniat că există o strategie clară, bazată pe priorități și susținută de acțiuni concrete. Am demonstrat că nu mă limitez la identificarea problemelor, ci și la găsirea și aplicarea de soluții. Rolul de procuror general implică o combinație de echilibru și hotărâre, prudență și decizie, analiză și acțiune – principii după care mă ghidez și pe care intenționez să le aplic și în cadrul Ministerului Public.

În timpul interviului de marți de la Ministerul Justiției, unde candida pentru funcția de procuror general, Cristina Chiriac a fost întrebată dacă faptul că a primit un aviz nefavorabil din partea Secției pentru procurori ar putea afecta relația ei cu Consiliul Superior al Magistraturii, dacă ar fi numită în această poziție.

Cristina Chiriac a menționat că, deși a început cu o situație defavorabilă, a studiat cu atenție punctele de vedere ale Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), pe care le consideră valoroase. Cu toate acestea, a simțit nevoia să clarifice modul în care unii membri ai CSM au interpretat anumite aspecte din răspunsurile sale.

În plus, ea a subliniat importanța unei colaborări strânse și constructive între procurorul general și Consiliul Superior al Magistraturii.

Cristina Chiriac a subliniat importanța unei colaborări strânse între procurorul general și Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), mai ales în contextul proiectelor comune cu Ministerul Justiției și a altor priorități. O astfel de cooperare, bazată pe profesionalism și respect reciproc, este crucială pentru a atinge aceste obiective în mod eficient.

Într-o altă întrebare, i s-a cerut să vorbească despre modul în care a făcut față, din punct de vedere emoțional, respingerii de către Consiliul Superior al Magistraturii.

Cristina Chiriac a subliniat că, deși a primit un feedback negativ, nu a privit situația ca pe un eșec, ci ca pe o oportunitate de a învăța și de a se dezvolta profesional. A studiat cu atenție observațiile făcute de membrii secției și a considerat că această experiență a fost benefică pentru creșterea sa profesională.

Într-o discuție recentă, Cristina Chiriac a fost solicitată să explice ce strategii va adopta pentru a încuraja mai multe denunțuri legate de faptele penale săvârșite de judecători și procurori. De asemenea, s-a discutat despre posibilitatea unei cooperări cu diverse instituții, atât din sistemul judiciar (precum Ministerul Afacerilor Interne), cât și din afara acestuia, incluzând serviciile de informații și Agenția Națională de Integritate.

Pentru a îmbunătăți numărul și calitatea sesizărilor privind faptele penale comise de judecători și procurori, este crucială o cooperare strânsă între diverse instituții de control. Având în vedere că Strategia Națională de Apărare include combaterea corupției, inclusiv prin implicarea serviciilor de informații în identificarea unor astfel de fapte, Cristina Chiriac subliniază importanța colaborării cu acestea pentru a obține informații relevante despre activitatea magistraților.