Eliminarea a peste 370 de martori în dosarul 10 August: Decizie contestabilă

Advertisement

Advertisement

În dosarul privind evenimentele din 10 august, peste 370 de martori nu vor mai fi audiați, decizie luată de judecători pentru a grăbi procesul. Tribunalul Militar București a aprobat o solicitare depusă de asociația Declic și de persoanele afectate de intervenția jandarmilor în Piața Victoriei în 2018, argumentând că reaudierea martorilor nu ar mai aduce beneficii, cu excepția a două cazuri. Reprezentanții Declic salută această decizie, sperând ca procesul să se finalizeze mai repede și să evite prescripția faptelor.

În plus, instanța militară a decis să nu mai audieze martorii Gabriela Firea, Liviu Dragnea și Raed Arafat, respingând solicitările formulate de părțile civile implicate în proces.

„Admite în parte cererile formulate de persoanele vătămate şi părţile civile (…). Revine asupra dispoziţiei de încuviinţare a probei cu audierea martorilor şi constată lipsa de utilitate a reaudierii martorilor care nu au fost reaudiaţi până la acest moment, cu excepţia martorilor Ursulean Vlad şi Nicu Dragoş Orlando, care vor fi citaţi pentru termenul din data de 16 aprilie 2026, ora 10:00”, se arată în soluţia pe scurt de joi a instanţei Tribunalului Militar Bucureşti.

Tribunalul militar a decis să nu mai audieze încă o dată martorii Gabriela Firea, Nicolae Liviu Dragnea și Raed Arafat, respingând solicitările avocaților părților civile care cereau reexaminarea lor.

De asemenea, Tribunalul Militar Bucureşti a respins ca inadmisibile cererile formulate de către persoane care nu au calitatea de părţi sau subiecţi procesuali principali.

Avocații organizației Declic au solicitat recent Tribunalului Militar să excludă din proces peste 370 de martori, argumentând că, în absența unei soluționări rapide, faptele investigate riscă să devină prescriptibile în toamna anului 2026.

Avocații susțin, în documentul depus, că există deja numeroase mărturii – peste 600 de martori, inclusiv victime, persoane implicate în conducerea acțiunii și oficiali – care descriu în detaliu evenimentele din Piața Victoriei din 2018. De asemenea, sute de ore de înregistrări video susțin aceeași concluzie: o reacție extrem de violentă a jandarmeriei la adresa protestatarilor pașnici.

„Audierea altor 373 de persoane nu ar aduce nicio informaţie suplimentară”, precizau reprezentanţii Declic.

„Dacă vor continua cu audierea celor 373 de martori rămaşi, cel mai probabil ne putem lua gândul de la un verdict în dosarul 10 august înainte de prescrierea faptelor. Justiţia trebuie să fie eficientă şi rapidă, iar în acest caz termenul rezonabil a fost depăşit de multă vreme”, declara Cătălina Hopârteanu, coordonatoarea campaniei prin care Declic susţine victimele din 10 august 2018.

Potrivit Declic, faptele din dosarul 10 august se prescriu în aproximativ 6 luni, avocaţii precizâd că, dacă procesul continuă în ritmul actual, nu va fi timp suficient pentru pronunţarea unui verdict în primă instanţă şi pentru exercitarea căilor de atac înainte ca faptele să se prescrie.

Comunitatea Declic s-a implicat în dosarul 10 august şi a luptat în ultimii 7 ani pentru ca victimelor să le fie făcută dreptate. Membrii Declic susţin, prin achitarea onorariilor avocaţilor, victimele din dosarul 10 August pe tot parcursul anchetei şi vor continua să o facă până la o decizie definitivă a instanţei, precizează asociaţia într-un comunicat de presă.

După o lungă luptă juridică, în care a fost susținut de sora sa, avocatul Lucia Crăciuneanu, și de avocatul Comunității Declic, Toni Decean, Ioan Crăciuneanu, rănit în timpul protestelor de pe 10 august 2018, a reușit să determine redeschiderea anchetei privind agresiunile suferite din partea jandarmilor.

Conform documentelor din dosar, în data de 10 august 2018, forțele de ordine au recurs la grenade explozive în confruntările cu protestatari, provocând leziuni severe a numeroși participanți, sute de persoane necesitând asistență medicală.

În documentele depuse la tribunal, se menționează utilizarea a 63 de grenade cu efect sonor, 489 de grenade lacrimogene și 316 cartușe de calibrul 38 și 40 mm, care conțineau substanțe iritante lacrimogene.

Conform unei analize efectuate de specialiști militari, explozia grenadelor utilizate putea genera leziuni severe, inclusiv arsuri și răni grave, din cauza impactului puternic, a fragmentelor proiectate și a căldurii intense generate.

Astfel, avocaţii au obţinut, la Curtea de Apel Bucureşti, redeschiderea cercetărilor. Ulterior, pe parcursul anchetei, au vizionat sute de ore de înregistrări şi au extras din ele imaginile în care se vede clar că jandarmii lovesc cetăţeni paşnici, imagini devenite probe în dosar.