Alegeri cruciale în Bulgaria: Țara speră să iasă din impas politic, în timp ce un posibil succesor al lui Orban ar putea ajunge la putere.

Advertisement

Advertisement

Duminică, Bulgaria va merge la urne pentru a a cincea oară în ultimii ani, într-un context politic turbulent. Partidul Bulgaria Progresistă, condus de Rumen Radev, fostul șef al statului, este marele favorit, sondajele preelectorale indicând un scor estimat între 31% și 34% din voturi, conform Mediafax.

Bulgaria, țara învecinată cu România și recent intrată în zona euro, se confruntă cu o situație politică dificilă de mai mulți ani. În mijlocul lunii decembrie 2025, guvernul de alianță condus de partidul GERB a fost nevoit să își încheie mandatul, după proteste ample în Sofia și în alte localități, declanșate de președintele Rumen Radev și motivate de acuzații de corupție, scrie Le Figaro.

Conform presei bulgărești, președintele Radev este văzut de observatorii occidentali ca o figură similară cu Viktor Orban, fiind comparat cu acesta. Fost pilot NATO, Radev a intrat în conflict cu autoritățile din Bruxelles, contestând sprijinul militar oferit Ucrainei și criticând acordul de securitate încheiat de guvernul bulgar cu Kievul. Publicația Politico îl include pe Radev într-un grup de potențiali succori ai lui Orban, în rolul de „dezbănuit” al Uniunii Europene, sugerând că influența sa crește rapid și este deja observată de Bruxelles.

Comparația este eronată, deoarece Bulgaria are deja un lider cu trăsături similare, și anume Boyko Borissov.

Înainte de a deveni președinte în 2016, Rumen Radev, un fost pilot militar, a condus Forțele Aeriene ale Bulgariei. Sprijinit de socialiștii cu simpatii pro-ruse, Radev a demonstrat o atitudine favorabilă față de protestatarii anticorupție din 2020, câștigând astfel sprijinul unor alegători din partidele liberale și pro-europene.

Acest sprijin l-a ajutat să obțină un al doilea mandat în 2021, cu aproape 67% din voturi în al doilea tur, învingându-l pe candidatul susținut de GERB. Cu toate acestea, opoziția sa față de ajutorul militar acordat Ucrainei i-a determinat pe mulți dintre criticii săi să-l prezinte drept pro-rus. Într-un interviu acordat CNN în iunie anul trecut, el și-a exprimat dezamăgirea față de sprijinul slab din cadrul Uniunii Europene pentru „eforturile de pace” ale președintelui american Donald Trump, potrivit Le Figaro.

De la începutul anilor 2009, Boiko Borissov a deținut un rol central în peisajul politic bulgar. Provenind dintr-o carieră în forțele de ordine, începând ca bodyguard și pompier și ajungând la funcții înalte în Ministerul de Interne, Borissov a urcat la putere cu promisiunea de a lupta împotriva corupției și de a aduce stabilitate. Partidul său, GERB, a obținut victorii consistente la alegerile parlamentare, cu excepția unor perioade scurte în care guvernul Petkov a fost la conducere (șase luni în 2021) și a guvernelor interimare.

Novinite scrie că mandatul său a produs ceea ce criticii descriu drept o capturare sistematică a statului. „Parchetul, Consiliul Judiciar Suprem, comitetul anticorupție – toate capturate de GERB și de oamenii lui Borissov”, așa cum a rezumat un deputat european. Multiplele scandaluri de interceptări telefonice, fotografiile scurse cu bani și lingouri de aur despre care se presupune că ar fi fost găsite în reședința sa și o mișcare de protest din 2020 care a adus zeci de mii de oameni în stradă nu au reușit să-l înlăture.

Sondajele finale premergătoare votului dezvăluie o imagine fragilă a majorității în cursa electorală din Bulgaria, potrivit publicației Novinite.

Conform ultimului sondaj Alpha Research, Bulgaria Progresistă ar obține cel mai mare număr de voturi, cu 34,2%, depășind partidul GERB, care ar acumula 19,5%. PP-DB ar ocupa locul al treilea, cu 11,6%, urmat de DPS cu 9,4%. Renașterea ar obține 5,8%, iar BSP ar intra cu greu în parlament, cu doar 4%. Sociologul Boryana Dimitrova a menționat că principalul punct de interes nu este liderul actual, ci numărul de partide care vor intra în noul parlament, deoarece acesta va influența formarea viitoarelor coaliții guvernamentale.

Conform unui sondaj recent efectuat de „Myara”, preferințele electoratului se mențin în linii mari asemănătoare cu cele din ancheta anterioară, deși procentele au suferit ajustări. Bulgaria Progresistă se află în frunte cu 34,6%, urmată de GERB cu 18,5%, PP-DB cu 11,4%, DPS cu 9,1% și Renaștere cu 7,4%. BSP reușește să depășească pragul electoral cu un scor de 4%, în timp ce formațiunile mai mici, precum „Siyanie” și MECH, nu ating acest prag.

Conform estimărilor agenției Trend, Parlamentul ar putea fi format din cinci partide: Bulgaria Progresistă ar obține cel mai mare scor, cu 33,2%, urmată de GERB cu 19,1%. PP-DB s-ar clasa pe locul al treilea, în timp ce DPS și Revival ar fi foarte apropiate ca număr de voturi. BSP ar fi într-o poziție dificilă, apropiindu-se de pragul de 4%, iar „Siyanie” și MECH ar fi, de asemenea, într-o cursă strânsă pentru a depăși acest prag.

Conform a trei cercetări sociologice, este clar că Bulgaria Progresistă are un avans considerabil. Lupta pentru locurile din mijlocul clasamentului este foarte disputată, iar rezultatul final al alegerilor parlamentare va fi influențat în mare parte de votanții indeciși și de numărul total de persoane care vor merge la urne, estimat între 3,2 și 3,3 milioane.

În 2021, Bulgaria a organizat al optulea set de alegeri pentru Adunarea Națională, programate pentru 19 aprilie. Acestea au avut loc după ce guvernul condus de Jeliazkov a demisionat în decembrie 2023.

În cadrul scrutinului anticipat pentru Adunarea Națională, un număr de 14 partide politice și 10 alianțe își vor disputa voturile, fiind cu mai puține formațiuni implicate față de alegerile din octombrie 2024, când participau 22 de partide și 9 coaliții.