Impactul conflictului din Orientul Mijlociu asupra rutelor aeriene globale și românești: Analiza experților

Advertisement

Advertisement

Bucureștiul va fi epicentrul controlului traficului aerian pentru patru zile, fiind gazda conferinței anuale a Federației Internaționale a Asociațiilor Controlorilor de Trafic Aerian. Evenimentul, la care participă peste 430 de specialiști din 85 de țări, va fi ocazia de a discuta cele mai bune practici, de a analiza impactul modificărilor de rute cauzate de situația din Orientul Mijlociu și de a găsi soluții pentru provocările actuale cu care se confruntă profesia.

În urma războiului din Ucraina, spațiul aerian românesc a înregistrat o creștere a traficului. Totuși, intensificarea conflictelor din Orientul Mijlociu a determinat o diminuare a numărului de zboruri care traversează România. În schimb, țările situate mai aproape de zonele de conflict, precum Egiptul, au experimentat o explozie a traficului aerian, care s-a triplat, conform datelor prezentate de specialiști la IFATCA 2026 și preluat de Mediafax.

Conform informațiilor oferite de EUROCONTROL și de ROMATSA, înainte de izbucnirea conflictului, spațiul aerian românesc era tranzitat zilnic de numeroase avioane care efectuau curse lungi între regiunea Golfului Persic (Dubai, Doha, Abu Dhabi) și Europa de Vest (Londra, Frankfurt, Amsterdam, Paris). Aceste zboruri nu operau aterizări în România, ci doar utilizau spațiul aerian românesc, în special zona FIR București, ca parte a rutelor aeriene transcontinentale.

În urma atacurilor aeriene asupra Iranului, situația din regiune s-a deteriorat rapid. În scurt timp, spațiile aeriene ale mai multor țări, inclusiv Israel, Iran, Irak, Siria de Sud, Bahrain și Qatar, au fost închise pe rând, ca răspuns la escaladarea conflictului.

În urma evenimentelor recente, transportul aerian între Europa și Orientul Mijlociu a înregistrat o scădere dramatică, inițial de 80%, pentru a se stabiliza ulterior la aproximativ 41% din volumul obișnuit. Practic, numărul zborurilor zilnice a fost redus de la 2.000 la doar 800.

Analizând tendințele din aviația europeană, conform raportului Eurocontrol din 31 martie 2026, România a înregistrat o scădere semnificativă de 19% a numărului de zboruri care au traversat spațiul aerian, fiind printre țările cu cele mai mari diminuări din Europa, alături de Turcia, Cipru și Bulgaria.

În contextul instabilității din Orientul Mijlociu, companiile implicate au început să devieze fluxurile de transport pe două rute alternative: una spre nord, care traversează Turcia, Georgia, Azerbaidjan, evitând Ucraina, Iranul și Rusia, și alta spre sud, prin Arabia Saudită și Oman.

Conform raportului menționat, volumul total de transport în rețeaua europeană a înregistrat o creștere modestă față de anul 2025, de aproximativ 2%. Această creștere este contrabalansată de un aflux semnificativ de transport către regiunile Asia-Pacific, America de Nord și Africa de Nord, care au înregistrat creșteri de 23%, respectiv 21% și 18%.

Conform specialiștilor ROMATSA, România a observat o creștere modestă a traficului aerian, în special datorită modificărilor de rute cauzate de conflictul din Ucraina, fiind cea mai importantă astfel de schimbare din ultimii ani.

Bucureștiul va găzdui cea mai importantă întâlnire internațională a specialiștilor în aviație civilă și siguranța traficului aerian, Conferința Anuală IFATCA. Evenimentul este organizat de RATCA, cu sprijinul ROMATSA, o instituție națională de importanță strategică, aflată sub tutela Ministerului Transporturilor și Infrastructurii și care respectă cele mai înalte standarde internaționale.

Ediția curentă a evenimentului se concentrează pe importanța controlorilor de trafic aerian, subliniind necesitatea de a-i atrage, de a le oferi apreciere și de a le asigura continuitatea în carieră, într-o perioadă de transformări rapide la nivel mondial.

IFATCA este o organizație internațională, fără scop lucrativ, care adună peste 430 de membri din asociații din 130 de țări. Aceasta acționează ca un purtător de voce pentru controlorii de trafic aerian din întreaga lume, având ca obiectiv principal îmbunătățirea siguranței, eficienței și stabilității operațiunilor aeriene la nivel global.

Evenimentul de la București aduce împreună lideri, specialiști și profesioniști implicați direct în gestionarea sistemelor de navigație aeriană din întreaga lume. Scopul conferinței este facilitarea dialogului și găsirea de soluții comune pentru problemele cu care se confruntă industria, printre care și adaptarea rutelor aeriene ca urmare a situației din Orientul Mijlociu.

În contextul actual, marcat de o transformare digitală rapidă, cu progrese semnificative în inteligența artificială și automatizare, este esențial să ne amintim că, în domeniul serviciilor de navigație aeriană, resursa cea mai valoroasă nu este reprezentată de sisteme sau tehnologii sofisticate, ci de oameni. Controlorii aeriși, cu experiența și intuiția lor, capabili să ia decizii complexe în situații dificile, mentorii care transmit cunoștințe și instinct profesional, și echipele unite care lucrează eficient sub presiune, sunt pilonii siguranței aeriene. Adrian Cojoc, directorul general al ROMATSA, subliniază că, deși ROMATSA investește în tehnologii moderne pentru a eficientiza munca și a crește siguranța, acestea nu pot înlocui factorul uman, ci îl pot doar sprijini. România este un exemplu concret al acestei abordări.

ROMATSA a fost pionier în lume, fiind prima autoritate de control al spațiului aerian care a adoptat FF-ICE, un standard modern pentru transmiterea datelor despre zboruri, dezvoltat de ICAO. De la 2019, controlorii noștri utilizează în mod constant benzi electronice pentru gestionarea zborurilor, nu într-un program experimental, ci în condiții operaționale reale. Această implementare reușită se datorează implicării active a controlorilor, care au fost instruiți, consultați și încurajați să participe la proces. Integrarea tehnologiei a fost facilă deoarece personalul a fost pregătit corespunzător. Concluzia este clară: investiția în oameni este la fel de importantă ca și cea în tehnologie, o lecție pe care ROMATSA a învățat-o și pe care dorește să o comunice.

Conform lui Virgil Dinu, președintele RATCA, România a fost selectată să găzduiască o conferință internațională IFATCA încă din urmă cu doi ani, printr-un proces de votare care are loc cu două stadii înainte de eveniment. Pregătirile pentru această conferință au început în 2024.

Până vineri, evenimentul a reunit participanți din toate continentele, cu o prezență notabilă din Europa și America de Nord, dar și din Africa. Datorită dificultăților întâmpinate în acordarea vizelor pentru reprezentanții asociațiilor africane, organizatorii au apelat la Ministerul Afacerilor Externe, care a solicitat sprijinul Germaniei pentru a facilita obținerea vizelor Schengen pentru cei din țările unde România nu are ambasade.

Industria aviației civile se confruntă cu numeroase provocări, de la instabilitate geopolitică și lipsa de personal, până la integrarea de noi tehnologii digitale. Deși se vorbește mult despre inteligența artificială, președintele Autorității Aeronautice Civile Române subliniază că utilizarea acesteia în controlul traficului aerian este exclusă, deoarece siguranța nu permite erori, iar sistemele AI actuale nu oferă garanția fiabilității necesare.

În cadrul întâlnirilor globale la care participă reprezentanți ai controlului din întreaga lume, se analizează problemele comune cu care se confruntă sectorul. Aici se identifică și se propun soluții, centralizate de IFATCA și apoi discutate cu Organizația Internațională a Aviației Civile (ICAO). IFATCA aduce propuneri de reglementări, fundamentate pe experiența practică a controlorilor, iar ICAO, împreună cu alți factori implicați în utilizarea spațiului aerian, evaluează aceste propuneri, ajungând la un consens pentru reglementări globale, uniforme și aplicabile la nivel mondial.

Având în vedere situația geopolitică actuală, România are acum oportunitatea de a oferi o contribuție semnificativă la nivel european, bazată pe experiența acumulată în urma conflictului din Ucraina.

Provocările majore se intensifică adesea în perioadele de tensiuni regionale, o experiență pe care o trăim de patru ani în estul zonei de responsabilitate NATO, o zonă aflată și sub supravegherea EASA. Fiindem la granița acestei zone, impactul activităților militare este semnificativ, o situație care nu se regăsește în restul Europei. Președintele RATCA a subliniat că modelul de colaborare civil-militară din România, lăudat de generalul Mischie, ar putea servi drept exemplu pentru alte țări. România a dezvoltat un sistem de cooperare flexibil și eficient, gestionând activitățile militare și traficul aerian civil simultan, o practică rară în alte state NATO, întâlnită eventual doar în țările din flancul estic precum Lituania, Letonia și Polonia.

În plus, România se confruntă cu o activitate intensă în spațiul aerian, gestionând un număr mare de zboruri militare efectuate de avioane aparținând altor state membre NATO. Zilnic, aeronave din țări precum Franța, Italia, Turcia, Germania și alte națiuni NATO, implicate în misiuni de securizare a spațiului NATO, tranzitează sau operează în spațiul aerian românesc.

Evenimentele militare, precum conflictul din Ucraina, au un impact semnificativ asupra rutelor aeriene. De exemplu, după izbucnirea conflictului acum patru ani, traficul aerian european s-a concentrat în sud-estul continentului. Mai recent, tensiunile dintre Europa și Rusia au determinat companiile aeriene europene să evite spațiul aerian rusesc, ceea ce a dus la o creștere a traficului prin România, Turcia, Azerbaidjan și Georgia, țări care au devenit rute alternative pentru zborurile către destinații asiatice precum China, Hong Kong, Thailanda și Coreea.

În momentul de față, România suferă pierderi financiare din cauza redirecționării rutelor aeriene, ceea ce afectează veniturile obținute din taxele de tranzit aplicate aeronavelor care își traversează spațiul aerian.

Situația din Orientul Mijlociu a creat probleme serioase pentru aviația civilă europeană, afectând atât companiile din regiune cu multe curse, cât și pe cele europene care operează zboruri către acea zonă. Odată ce conflictul se va încheia, se va vedea cum se vor rearanja rutele aeriene. Aceste modificări neașteptate generează dificultăți majore pentru sistemul de control al traficului aerian, care trebuie să se adapteze continuu. Incertitudinea cu privire la direcția și intensitatea traficului, precum și activitățile militare, inclusiv zborurile suplimentare ale aviației americane către România, ne lasă pe noi, cei din sectorul civil, să fim informați despre detalii abia în ultimul moment, deși există o colaborare bună între civil și militar, schimbul de informații din partea NATO către sectorul civil este lent.

Conform lui Virgil Dinu, volumul traficului aerian a înregistrat o creștere anuală de aproximativ 10% în ultimii trei ani, tendință care a continuat și în primele luni ale anului 2026, înainte de escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu, comparativ cu perioada similară din 2025.

În urma încheierii conflictului din Golf, traficul aerian va reveni la rutele tradiționale, considerate cele mai eficiente și rapide. Alternativele folosite anterior, care ocoleau zona prin Cairo și Cipru, s-au dovedit insuficiente din punct de vedere al capacității și al numărului de culoare de zbor, fiind incapabile să suporte volumul de trafic pe termen lung. În cele din urmă, ar fi necesare restricții de zbor din cauza lipsei de capacitate. Prin urmare, Virgil Dinu este convins că, odată cu redeschiderea spațiului aerian peste Irak, companiile aeriene vor reveni la rutele inițiale, fiind cea mai bună și mai scurtă opțiune.

Într-un interviu acordat Mediafax, Frederic Deleau, oficial european al IFATCA, a explicat care sunt dificultățile actuale cu care se confruntă sectorul aviației civile și ce impact ar putea avea o escaladare prelungită a conflictelor asupra acestuia.

Frederic Deleau, controlor de trafic aerian în prezent la Maastricht, a fost până recent vicepreședinte executiv al IFATCA pentru Europa. În ultimii șase ani, a coordonat activitățile organizației în 41 de țări, având un rol mai degrabă strategic și managerial. Deleau subliniază că succesul IFATCA se bazează pe munca extraordinară a voluntarilor, colegi pasionați de profesie, care se implică activ în întâlniri, oferă expertiză și contribuie la îmbunătățirea siguranței zborurilor și la adoptarea de noi tehnologii și reglementări.

Frederic Deleau a subliniat importanța sprijinului oferit de colegii săi din România, care au gestionat cu succes modificările semnificative ale rutelor aeriene cauzate de războiul din Ucraina. Din cauza conflictului, rețeaua este utilizată doar parțial, aproximativ 80%, iar fluctuațiile traficului sunt influențate nu doar de condițiile meteo sau de capacitatea disponibilă, ci și de necesitatea constantă de a rearanja rutele aeronavelor, o problemă structurală generată de situația actuală.

Reprezentantul IFATCA pentru Europa a detaliat modul în care tensiunile geopolitice au influențat și modificat traseele aeriene.

Din cauza unei cereri crescute, depășind capacitatea disponibilă, spațiul aerian românesc, împreună cu cel din Bulgaria și din regiunea Axa de Sud-Est, este acum utilizat într-o măsură mult mai mare decât înainte. Această creștere se datorează faptului că rutele aeriene tradiționale dintre Europa și Orientul Îndepărtat, care tranzitează Rusia, nu mai sunt folosite de companiile occidentale, fiind deviate prin România și Turcia. Situația este exacerbată de conflictul din Golf, care influențează direct traficul aerian european.

O potențială consecință majoră a conflictului din Golf este prelungirea sa, care ar putea duce la blocarea Strâmtoarei Ormuz. Această situație ar putea genera dificultăți în aprovizionarea cu combustibil pentru avioane, o parte semnificativă provenind din regiunea Golfului. Deși Europa încearcă să diversifice sursele de combustibil, importând din SUA și Nigeria, aceste măsuri ar putea să nu fie suficiente pentru a acoperi necesitățile în cazul unei situații prelungite. Mai mult, creșterea dramatică a prețului combustibilului, de două ori mai mare decât în februarie, ar putea forța companiile aeriene să reducă numărul de zboruri și să reevalueze rutele, deoarece pierderile financiare nu sunt sustenabile pe termen lung.

Se anticipează că această situație va avea ca rezultat o scădere a veniturilor companiilor care oferă servicii de dirijare a aeronavelor.

Având în vedere scăderea numărului de zboruri, există riscul ca veniturile Autorității Naționale de Supraveghere a Spațiului Aerian (ANSA) să fie afectate, deoarece aceasta se finanțează din taxele percepute companiilor aeriene. Această situație ar putea duce la dificultăți financiare, cu impact negativ asupra investițiilor și a programelor de instruire. Oficialul IFATCA speră că experiența din timpul pandemiei COVID-19, cea mai gravă criză din istoria aviației, va fi ținută minte, evitându-se repetarea restricțiilor care ar putea afecta industria pe termen lung. Prioritățile rămân siguranța, stabilitatea și eficiența, iar lipsa investițiilor ar putea compromite capacitatea de a oferi un serviciu optim.

Chiar dacă în prezent există o cerere mare, Frederic Deleau subliniază că prețurile prea mari ar putea determina oamenii să își schimbe planurile de călătorie.

În prezent, există o cerere mare pentru zboruri, aeroporturile fiind adesea pline și majoritatea curselor operate la capacitate maximă, deoarece oamenii doresc să călătorească. Totuși, prețurile biletelor au o limită, dincolo de care cererea ar putea scădea. Companiile aeriene trebuie să găsească un echilibru, umplând avioanele la un preț care să le asigure profit. O preocupare majoră este reprezentată de costul combustibilului, care constituie aproximativ o treime din cheltuielile totale pentru un zbor, iar creșterea acestuia afectează direct prețul biletelor, în special pentru companiile low-cost. Oficialul IFATCA speră ca nicio companie aeriană să nu ajungă în dificultate financiară din cauza acestei situații.

Conform unui studiu recent realizat de Air Transport Action Group (ATAG) în colaborare cu Oxford Economics Aviation, sectorul aviatic și turismul asociat au avut un impact economic semnificativ în 2023. Datele, prezentate de secretarul de stat Ionel Scrioșteanu în cadrul unui eveniment organizat de Ministerul Transporturilor, arată că aceste industrii au adus o contribuție de 4,1 trilioane de dolari la Produsul Intern Brut (PIB) global și au generat peste 86,5 milioane de locuri de muncă în întreaga lume.

În acel an, transportul aerian a atins cote impresionante, cu peste 4,4 miliarde de pasageri care au efectuat peste 35,3 milioane de zboruri comerciale. Asta înseamnă o medie de peste 12 milioane de pasageri transportați zilnic, prin intermediul a 1.138 de companii aeriene, care operează pe o rețea vastă de 67.300 de rute, conectând 4.072 de aeroporturi și beneficiind de suportul a 162 de furnizori de servicii de navigație aeriană.

Conform studiului IATA din 2024, sectorul aviatic din România susține direct peste 27.900 de locuri de muncă și contribuie cu aproximativ 966 de milioane de dolari la economia națională, reprezentând 0,3% din Produsul Intern Brut. Totuși, dacă se iau în considerare și efectele indirecte, precum lanțul de aprovizionare, cheltuielile personalului și impactul asupra turismului, impactul economic total se ridică la 6 miliarde de dolari și sprijină 161.800 de locuri de muncă, adică 1,7% din PIB.

În 2023, porturile aeriene românești au gestionat peste 52.200 de tone de marfă transportată pe calea aerului. Deși România se situează pe locul 73 în clasamentul piețelor de transport aerian de marfă la nivel mondial, ocupă o poziție mult mai bună, pe locul 38, în ceea ce privește comerțul aerian în general. Această discrepanță sugerează că există un potențial semnificativ nevalorificat în domeniul transportului aerian de marfă din România.

În 2023, aproape toate călătoriile aeriene din România, respectiv 92% (aproximativ 11,1 milioane), au fost spre destinații internaționale. Acestea au fost realizate prin intermediul a 191 de zboruri zilnice către 36 de țări. De la începutul anului 2014, legăturile aeriene ale României cu restul Europei s-au îmbunătățit semnificativ, cu o creștere de 57%, iar conexiunile cu restul lumii au explodat, înregistrând o creștere de 300%.