Criza bancară bate la ușă? Măsuri dure și reacții controversate în sistemul financiar.

Advertisement

Advertisement

Ancheta Consiliului Concurenței referitoare la modul de stabilire a indicelui ROBOR se apropie de final, cu posibilitatea unor amenzi fără precedent pentru principalele bănci din țară. Autoritatea de reglementare suspectează că acestea ar fi colaborat ilegal pentru a manipula acest indice, însă guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, subliniază importanța unei înțelegeri corecte a mecanismelor pieței financiare, avertizând împotriva unor concluzii pripite.

Ancheta Consiliului Concurenței privind indicele ROBOR se concentrează pe modul în care băncile s-au comportat, nu pe legile care le guvernează. Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului, a menționat că, dacă se vor aplica sancțiuni, acestea vor fi semnificative, ținând cont de amploarea și importanța băncilor investigate. Deși raportul a stârnit deja multe discuții și presupuneri, o decizie finală nu a fost luată, urmând ca băncile să fie audiate și să își prezinte punctul de vedere.

Adrian Chirițoiu a menționat că, de obicei, instituția sa comunică deciziile după ce acestea sunt luate, oferind și explicații. În cazul investigației privind ROBOR, a observat că au apărut deja multe discuții și presupuneri, chiar dacă o decizie finală nu a fost încă adoptată. El a subliniat că este nerecomandat să se discute despre o propunere de decizie înainte de finalizarea procesului, deoarece aceasta poate suferi modificări, mai ales că urmează o etapă crucială: consultarea băncilor și luarea în considerare a argumentelor lor înainte de a lua decizia finală.

Deși are implicații economice semnificative și ar putea atrage sancțiuni, din punct de vedere juridic și al procedurilor, situația respectivă se încadrează în tiparele unor cazuri întâlnite frecvent.

Adrian Chirițoiu a subliniat importanța crucială a indicelui ROBOR pentru economia țării, menționând că legislația românească privind acest indice a fost actualizată, luând în considerare și experiențele negative din alte state. În prezent, investigația se concentrează pe modul în care băncile contribuie la stabilirea ROBOR, suspectându-se că nu își determină independent valorile cotate, ceea ce ar afecta credibilitatea indicatorului. Această independență este vitală pentru relevanța ROBOR și este cerută de regulamentele bancare, nu doar de cele privind concurența.

Reprezentantul a subliniat că legislația românească privind concurența se aliniază integral cu standardele europene, menționând că investigații de natură similară, vizând manipularea unor indicatori financiari precum ROBOR, au fost desfășurate în multe țări europene și în SUA, unele culminând cu impunerea unor amenzi substanțiale.

Președintele Consiliului Concurenței a menționat că, în cazul în care se vor aplica sancțiuni, acestea vor fi semnificative, ținând cont de amploarea activității și de mărimea companiilor vizate. El a adăugat că, ca și în alte cazuri, părțile nemulțumite de decizie pot contesta hotărârea în instanță, mai întâi la Curtea de Apel București și apoi la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Mugur Isărescu, reprezentant al Băncii Naționale a României, a exprimat preocupări legate de interpretările greșite și neclaritățile apărute în dezbaterea publică, generate de raportul amplu, de 500 de pagini, al Consiliului Concurenței.

În dezbaterile publice încă există o lipsă de claritate cu privire la funcțiile băncilor și ale băncii centrale, precum și o neînțelegere a indicatorilor economici utilizați. Discuția despre ROBOR a creat o agitație considerabilă în societatea românească, iar Mugur Isărescu subliniază că este o discuție potențial dăunătoare. El a studiat un raport complex, de peste 800 de pagini, pentru a-și îmbunătăți înțelegerea subiectului, constatând că acesta începe într-un mod clar, explicând că ROBOR reprezintă un indice al pieței interbancare.

În trecut, se credea că indicele ROBOR se referă exclusiv la creditele acordate diverselor persoane sau companii. Acum, însă, s-a clarificat că acesta reprezintă valori fixe care trebuie respectate, spre deosebire de indicatori orientativi.

După o analiză detaliată a documentelor, se pare că acuzația centrală care este dezbătută public se referă la posibile înțelegeri anticoncurențiale și o formă de cartelizare între băncile comerciale. Acest lucru ridică întrebarea dacă aceste practici influențează modul în care funcționează piața monetară, care este formată din Banca Națională și băncile comerciale. Această piață este crucială pentru transmiterea politicii monetare, deoarece banca centrală nu acordă direct credite populației sau companiilor; rolul acesta este asigurat de băncile comerciale, iar politica monetară ajunge în economie prin intermediul pieței monetare. Altfel spus, o majorare a dobânzii de către banca centrală nu are efect dacă nu se propagă în economie prin această piață.