Conf.dr. Adrian Tase, despre modul în care trebuie să ne protejăm de caniculă

Advertisement
Advertisement
Walfresh

Vara şi-a intrat în drepturi, iar căldura excesivă a devenit o constantă. Numai că pentru persoanele cu afecţiuni cardiace temperaturile foarte ridicate aduc un mare număr de probleme.

Care sunt problemele? Căldura excesivă generează disconfort. Când temperaturile ridicate sunt asociate cu un grad înalt de umiditate, situaţia este şi mai gravă deoarece pierderea de căldură prin meca-nismul transpiraţiei nu se mai poate realiza. Indicele de confort termic coroborează temperatura aerului cu umiditatea relativă.

Despre toate aceste riscuri ne-a vorbit renumitul medic cardiolog, Adrian Tase. „Din cauza căldurii excesive apar simptome ca: ameţeli, greţuri, stări de leşin, dureri de cap, palpitaţii, crampe musculare. Din cauza caniculei, tot echilibrul interior al individului este perturbat, cu epuizare fizică şi agitaţie. Capacitatea de concentrare a fiecăruia se dimi-nuează ducând la o relativă stare de confuzie. Prin urmare, efectele caniculei sunt resimţite nu numai la nivel fizic, ci şi psihic, deoarece temperaturile ridicate duc la deshidratare cerebral. Şocul caloric creşte frecvenţa cardiacă. Uneori apar şi extrasistole. Există şi tahiaritmii mai grave, cum sunt tahicardia paroxistică supraventriculară sau fibrilaţia atrială paroxistică. Deshidratarea poate duce, pe lângă pierderea apei, şi la pierderi ale ionilor de calciu, magneziu, potasiu. Scăderea concentraţiei sanguine a potasiului poate fi responsabilă de declanşarea tahiaritmiilor. Durerile anginoase tipice apar prin creşterea consumului de oxigen miocardic, în timp ce cele atipice sunt generate de starea de nervozitate, anxietate, iritabilitate, panică. Deshidratarea sistemului nervos poate duce la iritabilitate, ostilitate şi chiar agresivitate, toate surse de dureri la nivelul toracelui Primul lucru pe care trebuie să-l facem, mai ales în orele de vârf, este alternarea deplasării cu odihna într-un loc răcoros. Aşa cum există motoare răcite cu apă şi, respectiv, răcite cu aer, şi organismul uman se poate răcori la piscină sau la aer condiţionat. Atunci când temperatura ambientală este mai mare decât cea din interior, ferestrele trebuie închise. Urmează consumul generos de lichide: apă, sucuri de fructe, iaurt sau, cel mai bine, băuturi izotonice, fără a mai aştepta senzaţia de sete”, precizează renumitul doctorul cardiolog Adrian Tase.

Advertisement
Advertisement

Lasă un răspuns

Descoperă mai multe la Ziarul Top

Abonează-te acum ca să citești în continuare și să ai acces la întreaga arhivă.

Continuă lectura