Conf.dr. Adrian Tase: „Spitalele inteligente: oferta optimă pentru servicii medicale”

Renumitul medic cardiolog, Adrian Tase ne vorbește astăzi despre felul în care inteligența artificială face parte în prezent și din actul medical.
„Un prieten mucalit îmi spunea deunăzi: spitalele noastre au probleme existențiale și tu vii cu idei futuriste. Îi răspund că în anul de grație 2026, un spital rămas non-smart, ca să nu spun stupid, devine disfuncțional și merge pe calea destructurării, deoarece funcționarea depinde de interoperabilitate, iar finanțarea de digitalizare.
Așadar, smart hospitals sunt unități medicale care utilizează AI, robotica, telemedicina, sistemele de integrare a datelor, etc., în scopul optimizării operațiunilor interne și, implicit, a îngrijirii bolnavilor. În zilele noastre, construim smart cities, în topul cărora găsim orașe europene precum Zürich, Londra, Geneva, Copenhaga, Oslo – ultimul excelând prin stâlpii inteligenți de iluminare publică, precum și asiatice, cum sunt Singapore, Seul, Beijing, Dubai – Abu-Dhabi – conurbația din Emirate remarcându-se prin eliminarea totală a hârtiei din instituțiile publice – sistemul paperless. Putem vorbi chiar de smart planet, prin rețeaua de fibre de sticlă pentru telecomunicații etalată pe fundul oceanelor, colectarea inteligentă a deșeurilor, și nu numai.
În clasamentul spitalelor inteligente, pe primele locuri sunt Mayo Clinic din Rochester, unde lucrează și cardiologul de origine română Sorin Pîslaru care ne vizitează semestrial la evenimentele naționale, și Cleveland Clinic, a cărui filială din Abu-Dhabi m-a impresionat. Urmează Mount Sinai Hospital din New York, Samsung Medical Center din Seul, Anderson Cancer Center din Houston, Sheba Medical Center din Israel, Spitalul Universitar Charité din Berlin, unde lucrează cardiologul Stefan Anker, prezent adeseori în România, Singapore General Hospital și două spitale din Boston: Massachussets General și Brigham & Women’s pe care le-am vizitat, ambele integrate cu Universitatea Harvard Medical.
Digitalizarea maximizează finanțarea, dar și relațiile internaționale, prin intermediul telemedicinei. Pe de altă parte, sistemul paperless necesită un nivel înalt de biosecuritate împotriva atacurilor cibernetice.
Comunitățile medicale din Belgia, Franța, Germania, Italia, Marea Britanie, inclusiv diaspora medicală românească din țările respective, joacă un rol important în interoperabilitatea sistemelor medicale la nivelul UE pe baza legislației specifice.
Am participat recent la HealthTech Forum, eveniment care a impresionat atât prin coagularea experților din țară, cât și prin aspecte internaționale, cum sunt modelul prin care un bioinginer german construiește o rețea de smart hospitals în Bulgaria, ca și prezența unor experți din Columbia, Costa Rica și Argentina.
Orice spital inteligent trebuie să aibă acces la inovația farmaceutică aflată la intersecția dintre știință, echitate, economie și diplomație medicală. Procesul începe cu autorizările de la Agenția Europeană a Medicamentului – EMA și Comisia Europeană, continuă cu valoarea adăugată față de tratamentele existente și se încheie cu stabilirea prețului și a rambusării.
O rețea națională de smart hospitals poate, pe baza încrederii instituționale, deveni un pilon al relațiilor României cu Europa, după modelul de succes din stomatologie.
Încheiem cu o perspectivă morală: interoperabilitatea nu conectează doar aplicații, ci și responsabilitățile aferente; deci, în domeniul spitalelor inteligente, trebuie să pornim de la onestitate”, transmite renumitul medic cardiolog, Adrian Tase.

