Adrian Marinescu: Avem cu 30% mai mulţi pacienți cu HIV/SIDA decât înainte de pandemie

Adrian Marinescu: Ne aşteptăm ca în viitorul apropiat şi chiar în anii care urmează să fie o creştere clară

„Cred că nu greşim dacă spunem că este un fenomen care este legat de momentul actual al pandemiei. Nu aş spune post pandemie pentru că suntem încă în pandemie. Din păcate, cei aproape 3 ani înseamnă printre altele şi subdiagnosticarea pentru infecţiile hiv/sida, în mod real, ceea ce înseamnă că pacienţii s-au infectat dar nu au ajuns la spital şi atunci nu au avut un diagnostic, din păcate. Ne aşteptăm ca în viitorul apropiat şi chiar în anii care urmează să fie o creştere clară, ce vedem în spitale, se întâmplă şi la Institutul Matei Balş, înseamnă o realitate şi aici sunt mai multe componente.

Faptul că nu au fost diagnosticaţi în timp de pandemie, creşterea sau trendul ascendent în cazul consumatorilor de droguri injectabile, lucru care se întâmplă peste tot, inclusiv în România, nu are legătură cu pandemia, această creştere se întâmpla încă de acum 5 ani, poate şi mai bine, şi atunci vom avea pacienţi cu hiv/sida şi nu numai, să ştiţi că şi la hepatitele B şi C este aceeaşi discuţie, şi în cazul altor afecţiuni. Dar dacă vorbim de consumatori aceste boli infecţioase se transmit cu precădere”, a explicat Dr. Marinescu.

Diagnosticarea cazurilor noi de infecţie HIV/SIDA în anii de pandemie, la un nivel extrem de scăzut. Medicul Adrian Marinescu spune că pacienţii vin acum cu alte afecţiuni şi descoperă că au şi această infecţie. Depistarea cazurilor noi şi în cazul altor afecţiuni va continua să crească în perioada următoare, când adresabilitatea către spitale va fi mai mare.

„Nu are rost să discutăm de anii de pandemie, pentru că acolo ne-am apropiat de 0 apropo de diagnostic pentru pacienţii noi cu infecţie HIV. Comparând cu ceea ce se întâmpla înainte de pandemie este o creştere care înseamnă cel puţin 20, 30% şi lucrurile acestea se vor vedea mult mai bine în viitorul apropiat. Deocamdată, încă discutăm totuşi de pandemie, încă nu este suficient timp astfel încât aceste persoane să fie diagnosticate.

Lucrurile se întâmplă cam în felul următor: ajung la spital nu pentru că fac un screening, din păcate, că în mod normal ar trebui să pui diagnosticul în cazul unui screening şi în cazul persoanelor care au un comportament la risc cum sunt consumatorii de drogur, cu atât mai mult ar trebui să se facă testările frecvent.

Ajung cu alte probleme de sănătate şi cu acea ocazie realizează că de fapt sunt complicaţii chiar şi importante pentru infecţia HIV/SIDA.

Situaţia pe care o aveam în urmă cu mulţi ani, când pacienţii ajungeau din păcate târziu şi când diagnosticul de infecţie HIV era pus când din păcate existau complicaţi, acel late-presenter, din păcate, revine şi acum. Nu se întâmplă cu aceeaşi frecvenţă, dar se întâmplă şi trag un semnal de alarmă din punctul acesta de vedere”, a atas atenţia Dr. Adrian Marinescu.

Depistarea târzie, o mare problemă pentru evoluţia stării de sănătate a pacientului. Speranţa de viaţă scade cu cât afecţiunea este descoperită mai târziu. Testul pentru HIV / SIDA ar trebui să poată fi făcut în toate unităţile sanitare, spune Dr. Marinescu.

„În primul şi în primul rând, posibilitatea de intervenţie este redusă. Şi, din păcate, când spunem că infecţia HIV este o afecţiune cronică, cu o speranţă de viaţă care ar putea să se apropie de cea a unui pacient care nu are HIV, se referă strict la cazurile incipiente, nu se referă la complicaţii. În momentul în care pacientul ajunge târziu la spital, din păcate, evoluţia poate să fie nefavorabilă indiferent cât de mult ai interveni. Legat de costuri, este evident că tratarea unor complicaţii de temut pentru infecţia HIV înseamnă spitalizări prelungite, înseamnă pat de terapie intensivă, înseamnă medicaţii costisitoare şi înseamnă foarte multe manevre pe care trebuie să le faci şi din păcate fără efectul scontat.

Fiecare cetăţean, în momentul în care are o simptomatologie, ar trebui să ajungă la spital şi în momentul în care vorbeşti de analizele de bază, ar trebui luată în calcul şi analiza pentru HIV/SIDA şi lucrurile acestea trebuie să se întâmple în mod uzual, indiferent de spital, nu numai la spitalele de boli infecţioase şi dacă am înţelege lucrurile astea, probabil că va merge mai bine.

Cu siguranţă că ar trebui să se facă în toate unităţile medicale, că sunt locuri, şi nu mă refer aici doar la spitale unde poţi să faci doar o testare rapidă, care te orientează, dar categoric că poţi să o faci şi cred că este important doar să indici acea analiză şi să consideri că până la urmă orice pacient, mai ales dacă are un comportament la risc, trebuie să fie testat pentru hepatitele B şi C şi pentru HIV/SIDA. Nu doar că trebuie să fie testat la un moment dat, dar acest lucru trebuie să se întâmple cu o anumită frecvenţă. Cred că fiecare dintre noi ar trebui să aibă măcar o dată pe an aceste analize, iar cei care un comportament la risc, consumatorii, ar trebui să fie testaţi mult mai frecvent”, a explicat medicul Adrian Marinescu.

HIV/SIDA şi SARS-CoV-2 concomitent. Complicaţiile pot apărea pe fondul sistemului imunitar scăzut din cauza infecţiei iniţiale. Medicul Adrian Marinescu spune că în următorii ani vor veni din urmă cazurile nedepistate la timp în perioada pandemiei, fie că este vorba despre diagnostice noi, fie că este vorba despre afecţiuni deja existente netratate corespunzător.

„Sunt mai multe aspecte. Fie ai una dintre infecţii iar la un moment dat prognosticul poate să fie rezervat pentru că vii cu o a doua infecţie, poţi să le ai concomitent, poate fi vorba despre o problemă de diagnostic, pentru că în momentul în care ai amandouă infecţiile, va fi destul de greu de gestionat, iar pentru o infecţie HIV/SIDA, în momentul în care ai şi altceva asociat, categoric că pot să apară complicaţii. Şi dacă e un pacient late presenter, cum spuneam, şi face o astfel de infecţie din păcate, cum se întâmplă cu covidul, cu gripa, poate să ajungă la un prognostic mai mult decât nefavorabil. Ele de multe ori se leagă. În momentul în care ai o imunitate scăzută printr-o primă infecţie, te poţi aştepta ca în perioada de convalescenţă, în perioada imediat următoare primei infecţii, să apară complicaţii.

Tot mapamondul s-a confruntat cu aceeaşi problemă şi perioada următoare de cel puţin doi ani va fi momentul în care vom recupera la nivel de diagnostice şi nu numai, chiar şi cei care aveau o afecţiune ştiută, modalitatea în care ei s-au evaluat şi care de multe ori nu a fost chiar cea mai corectă, va avea repercusiuni în această perioadă. Să sperăm că recuperăm şi că lucrurile vor intra în normal”, a explicat pentru News.ro medicul Adrian Marinescu.

Lasă un răspuns