La Piteşti a fost organizată Gala „Tezaure Umane Vii-2022“

Ministerul Culturii şi Consiliul Judeţean Argeş, prin Centrul de Cultură şi Arte Argeş, au organizat ieri „Gala Tezaure Umane Vii – 2022”,  la Casa de Cultură a Sindicatelor din Piteşti.

  Ediţia din acest an a reunit 38 de creatori şi păstrători ai valorilor tradiţionale româneşti care au obţinut titlul onorific de Tezaur Uman Viu în ultimii trei ani. Argeşenii Viorica Olivotto, din Nucşoara, şi Petre Măsală, din Stolnici, s-au numărat printre cei care au primit astăzi distincţia oferită de Ministerul Culturii.  La eveniment, alături de reprezentantul Ministerului Culturii, Subsecretarul de Stat Costel-Cristian Lazăr, au fost prezenţi prof. univ. dr. habil. Gabriela Nedelcu-Păsărin, preşedinta Comisiei Naţionale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, preşedintele Consiliului Judeţean Argeş, Ion Mînzînă, vicepreşedintele Adrian Dumitru Bughiu, Roxana Stoenescu, director al Direcţiei Cultură, Turism şi Tineret, deputatul Simona Bucura Oprescu, preşedintele Comisie pentru administraţiei publică şi amenajarea teritoriului din Camera Deputaţilor, specialişti din mediile de cer-cetare, academic, universitar, muzeografi, membri ai Comisiei Naţionale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial şi ai instituţiilor şi centrelor de cultură din teritoriu. 

  „Gala Tezaure Umane Vii 2022 este o ediţie complexă, care reuneşte titlurile acordate în ultimii trei ani. Gazdele noastre, Consiliul Judeţean Argeş, s-au străduit să ofere nu numai o zi, ci o întreagă suită de manifestări. Aseară am văzut o mare de oameni care au venit cu sufletul deschis să asiste la manifestarea unei tinere talentate, Mădălina Lupu, iar directorul Elena Iagăr a demonstrat cum copiii sunt preluaţi de cei care le sunt mentori astăzi şi duc mai departe pasiunea. În această seară suntem aşteptaţi la Stâlpeni, unde gazdele noastre organizează Focul lui Sumedru! Sunt convinsă că această clipă va avea monografia ei. Toate momentele din această zi se vor regăsi într-un volum semnificativ pentru ceea ce înseamnă reunirea a trei ani de Tezaure Umane Vii” – prof. univ. dr. habil. Gabriela Nedelcu-Păsărin, preşedinta Comisiei Naţionale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial.    „Îmi face o mare plăcere să mă aflu astăzi în mijlocul dvs, fiindcă, aşa cum vorbeam mai devreme şi cu preşedintele Ion Mînzînă, Argeşul este o zonă privilegiată de Dumnezeu. Este locul unde a descălecat Radu Negru Vodă şi pentru mine, ca profesor de istorie, această zonă este una specială. Vă transmit din partea ministrului Culturii, Lucian Romaşcanu, cele mai calde mulţumiri şi preţuirea domniei sale pentru ceea ce aţi făcut dvs. în viaţă, fiindcă o ţară nu este bogată neapărat prin bogă-ţiile materiale, ci mai ales dacă are valorile spirituale pe care le păstrează şi le duce mai departe” – Costel-Cristian Lazăr, Subsecretarul de Stat, Ministerul Culturii.

  „Sunt emoţionat pentru că suntem organizatori ai evenimentului şi pentru că avem în faţă Tezaure Umane Vii. În ţara aceasta, în ultimii 30 de ani, s-a tot vorbit despre un tezaur pe care ni l-au luat unii şi nu ni l-au mai dat înapoi. Dumneavoastră sunteţi ceea ce ne-a rămas: mult mai mult decât tezaurul acela material care zace pe undeva prin lumea aceasta mare. Dumneavoastră sunteţi cei cu care trebuie să ne mândrim astăzi, cei care vă opuneţi la ceea ce înseamnă globalism haotic. Dvs. sunteţi păstrătorii tradiţiei noastre. Eu cred că de cei prezenţi aici şi de alţii ca dvs. depinde în primul rând viitorul acestei ţări. Învăţându-ne copiii să fie mai aproape de tradiţiile şi obiceiurile noastre, cred că aceasta ţară poate avea viitor. Vă mulţumesc că existaţi, că sunteţi aici în număr atât de mare şi sper să fim gazde cât mai aproape de sufletul dvs.” – Ion Mînzînă, preşedinte Consiliul Judeţean Argeş. 

  „Fiecare dintre dvs. duceţi cu dvs o parte din România frumoasă şi vie, o parte din România de tezaur şi identitate pe care o reprezentanţi. Mă bucur că aţi ales Argeşul. Ştiu că a fost o competiţie acerbă pentru locul în care să se organizeze această gală şi mă bucur că aţi ales Argeşul ca element simbol pentru România. Mă bucur că din Argeş avem astăzi, în mod simbolic, două tezaure umane vii, care unesc Muscelul, prin doamna Olivotto, şi Argeşul istoric, prin Petre Măsală” – Simona Bucura Oprescu, deputat, preşedintele Comisie pentru administraţiei publică şi amenajarea teritoriului din Camera Deputaţilor.  „Vă mulţumesc, doamnă profesor Păsărin, pentru tot sprijinul pe care ni l-aţi acordat pentru organizarea acestui eveniment extraordinar pe care am avut bucuria să îl găzduim la Piteşti. Mulţumim şi Consiliului Judeţean Argeş care a demonstrat încă o dată că păstrarea şi promovarea patrimoniului cultural imaterial românesc este o preocupare constantă. Doamnei Olivotto i-am descoperit potenţialul de Tezaur Uman Viu în urmă cu cinci ani, atunci când am venit la Şcoala Populară de Arte şi Meserii Piteşti. Iată că avem acum bucuria ca în Argeş să avem două Tezaure Umane Vii: domnul Măsală şi doamna Viorica Olivotto, căreia îi mulţumesc încă o dată pentru toate eforturile pe care le-a făcut şi pe care le face, pentru că este în continuare implicată în proiectele Şcolii. Şi îi mulţumesc mai ales pentru că în urma ei lasă o moştenire foarte preţioasă: ucenicile sale” – Elena Iagăr, manager Centrul de Cultură şi Arte Argeş.

„A furat Căluşul privindu-i pe alţii care băteau pământul ca să fie mai aproape de cer, după cum spunea, la început, deputatul Simona Bucura Oprescu. De la 22 de ani, din 1962, este vătaf al cetei de căluşari de la Stolnici. I-a spus cineva Patriarh al cetelor de căluşari din România. Este un om care vibrează prin tot ceea ce face şi care recurge la puţine vorbe”  –  conf. univ. dr. Adrian Sămărescu, prorector Universitatea din Piteşti.

  „De Petre Măsală am putea discuta şi o săptămână, dar de multe ori, cuvintele sunt de prisos. Am primit un sprijin necondiţionat de la Consiliul Judeţean Argeş, de la Centrul Judeţean pentru Cultură şi Arte Argeş şi de la cei care au fost mereu aproape de Petre Măsală, căluşarii. Mulţumim, Petre Măsală!” – Sevastian Pupăză Roşu, primar comuna Stolnici.

  Născută în satul Slatina, comuna Nucşoara, la 31 ianuarie 1955, Viorica Milea (Olivotto după căsătorie) a deprins meşteşugul ţesutului în familie, încă din anii prunciei. Talentul nativ al domniei sale pentru ţeserea costumelor tradiţionale şi a altor ţesături s-a împletit cu învăţăturile primite în familie, rezultatul devenind evident prin multitudinea creaţiilor sale, majoritatea vizibile în colecţii personale, dar şi cu prilejul diferitelor manifestări culturale organizate în vederea promovării meşteşugurilor tradiţionale. Este o fină cunoscătoare a ţesutului în 2 şi 4 iţe, a urzit, a năvădit, cunoaşte denumirile locale ale componentelor pieselor de port şi elementele alcătuitoare ale războiului de ţesut, împărtăşind elevelor sale rosturile uneltelor de lucru, tehnicile de lucru şi formele finale rezultate în urma aplicării acestora. Materialele folosite şi promovate de ţesătoare, tehnica sa de lucru, ornamentica şi decorul ţesăturilor sale păstrează autenticitatea structurilor morfologice originale şi motivelor decorative tradiţionale.

  Petre Masală s-a născut pe 2 octombrie 1940, în comuna Stolnici. Dansator-căluşar din anul 1955, iar din 1962 până astăzi, vătaf al căluşarilor din Stolnici. A învăţat dansul căluşăresc de la bătrânii satului. Îi plăcea foarte mult să îi însoţească de Rusalii prin bătăturile caselor şi să îi vadă cum joacă. Este luat de aceştia în ceata căluşărească la vârsta de 15 ani (1955), pentru că până atunci nu îi era permis, chiar dacă ştia jocul. Spune că s-a legat de mic să practice cu sfinţenie ritualul, furând Căluşul, de la cetele care străbăteau uliţele sa-tului natal. Nu s-a mai putut lăsa de el şi şi-a jurat că „vor curge apele pe el ca apa gârlii Cotmenei, de la primul legământ pe steag căluşăresc”, acceptând să asculte vătaful, să se păstreze curat şi să joace dansul strămoşesc în credinţă.

Îi felicităm pe cei 38 de laureaţi ai Galei Tezaure Umane Vii – 202:

1. Alexandrina Olguţa Filip – Port popular (producerea îmbrăcămintei) – Olt

2. Ana Bodescu – Port popular (producerea îmbrăcămintei) – Bistriţa-Năsăud

3. Ana Neamţu – Spiritualitate – Alba

4. Eugen Gavrilă – Sculptor în lemn, prelucrarea lemnului – Alba

5. Florin Nicolae Poenariu – Meşter iconar – Alba

6. Ioan Moldovan – Spiritualitate – Cluj

7. Ion Creţeanu – Spiritualitate – rapsod – Olt

8. Maria Dulău – Spiritualitate – Alba

9. Marius Mihuţ – Constructor instrumente muzicale (viori cu goarnă) – Bihor

10. Petre Măsală – Spiritualitate – Căluş – Argeş

11. Ştefan Harabagiu

– Spiritualitate – dansator – Vrancea

12. Albu Ion – Spiritualitate, măşti populare – Neamţ

13. Bucin Maria – Spiritualitate – Mureş

14. Ciucă Maria Antoneta – Confecţionare port popular /brodat- Sibiu

15. Giubega Sorin Ion – Prelucrarea lutului/olărit – Vâlcea

16. Haşaş Petru – Prelucrarea lutului/olărit – Bihor

17. Lupu Ştefan – Prelucrare lemn – Sculptor tradiţional în lemn – Braşov

18. Moldovan Ioan – Spiritualitate, cântăreţ neprofesionist – Bistriţa-Năsăud

19. Palladi Cornel Salvador – Confecţionare instrumente muzicale (viori cu goarnă) – Bihor

20. Pop Dumitru Tincu – Spiritualitate – Maramureş

21. Pop Lăcrămioara – Spiritualitate – Harghita

22. Tripon Viorica – Prelucrarea fibrelor şi firelor textile – ţesături – Cluj

23. Vinca Cosana – Spiritualitate – Cluj

24. Andrei Gheorghe – Prelucrarea lutului – Iaşi

25. Bordea Iosif – Cărbunărit – Cluj

26. Ilyés Mihály – Prelucrarea lutului – Harghita

27. Istvanfi Gheza – Prelucrarea lutului – olărit

28. Bacea Nicolae – Prelucrarea pieilor şi blănurilor – cojocărit – Bistriţa-Năsăud

29. Balâc Liviu – Prelucrarea lemnului, realizare icoane din lemn – Buzău

30. Băbu Maria – Alimentaţie, tehnici de pregătire alimentară – Gorj

31. Borza Petru – Prelucrarea lutului/olărit – Hunedoara

32. Cojocariu Aurica – Prelucrare fibre şi fire textile – Botoşani

33. Comăneciu Neculai – Prelucrare lemn, porţi de lemn – Bacău

34. Lungociu Angelica – Instalaţii de tehnică populară – vâltoare – Braşov

35. Olivotto Viorica – Cusături şi ţesături populare – Argeş

36. Şuşca Vasile – Realizare obiecte cu utilizare ritual -măşti populare – Maramureş

37. Hotopilă Ileana – Pictură cu ceară pe coaja ouălor, încondeiere ouă – Suceava

38. Nagy Margareta – Prelucrarea lemnului – împletitul vegetalelor – Mureş

Lasă un răspuns