Conf. dr. Adrian Tase – Legătura dintre inimă şi sport!

Renumitul medic cardiolog, Adrian Tase ne propune astăzi o temă de discuţie extrem de interesantă. Acesta ne vorbeşte despre legătura dintre inimă şi sport şi modul prin care activităţile sportive susţinute pot să prevină gravele probleme cardiace.

“Cuvântul inimă provine de la latinescul anima, care înseamnă mişcare. Într-adevăr, cordul este cel mai mobil organ, intervalul dintre două instantanee ecografice – dimensiunea maximă şi minimă a ventriculului stâng, numit fracţie de ejecţie, fiind doar de o secundă. Pentru comparaţie, acelaşi interval pentru vezicula biliară este de o oră.

În sens patologic, insuficienţa cardiacă este calea finală comună a tuturor bolilor organismului. Iar inima este reperul vieţii pentru că, atunci când nu mai pulsează, moartea clinică poate fi declarată pe baza liniei orizontale, izoelectrice in termeni medicali, care apare pe monitorul ECG.

Încă din antichitate, Hipocrate definea starea de sănătate ca fiind echilibrul dintre alimentaţie şi activitatea fizică. Deşi so-cietatea actuală este cu mult diferită faţă de cea a “părintelui medicinei”, această butadă îşi păstrează valabilitatea şi în zilele noastre.

În plus însă, trăim o creştere fără precedent a dramelor vasculare, cum sunt infarctul miocardic acut, accidentul vascular cerebral (infarctul creierului), tromboembolismul pulmonar acut (infarctul plămânului), sindromul de ischemie acută periferică (arterită cu infarct al piciorului), infarctul mezenteric (intestinal), renal, splenic, etc. Infarctul miocardic este un model de boală care are loc şi în alte organe.

În acest context, devine tot mai evident faptul că efortul fizic dozat este util în prevenţie şi, în cazuri selecţionate, în recuperare.

Interesul oamenilor pentru sport este în creştere, iar firmele producătoare de echipament sportiv şi-au diversificat gama de produse în funcţie de opţiunile fiecăruia.

Astfel, dacă tinerii sănătoşi sunt interesaţi mai mult de efortul fizic izometric cu greutăţi mari, care generează muşchi voluminoşi, pacienţii care au suferit un infarct miocardic trebuie să efectueze mai degrabă activitate fizică izotonică, adică deplasare pe bandă care se numeşte chiar cardio.

Sportivii de performanţă constituie o elită biologică, iar cordul atletic constă dintr-o serie de modificări adaptative la efort, prin care muşchiul cardiac îşi măreşte volumul şi apare hipertrofia ventriculară stângă. În unele cazuri, îngroşarea muşchiului cardiac poate duce la creşterea presiunii sanguine cu hipertensiune arterială. Odată cu volumul creşte implicit şi forţa. În aceste condiţii, pentru acelaşi debit cardiac, este nevoie de mai puţine bătăi cardiace pe minut, şi aşa apare bradicardia sinusală.

Dacă la persoanele obişnuite, numărul de bătăi pe minut nu trebuie să scadă sub 50, la marii campioni s-au înregistrat valori mai mici, exemple fiind înotătorul american Michael Phelps cu 38, sprinteurul jamaican Usain Bolt cu 33, sau ciclistul iberic Miguel Indurain cu 28.

Nu în ultimul rând, o stare de sănătate bună asociată cu un aspect fizic sportiv este apreciată şi de biserică prin expresia atlet al creştinătăţii”, transmite renumitul medic cardiolog, Adrian Tase.