Lovitură pentru românii care comandă pe Temu și Shein: ce s-a ales de taxa de 25 lei și de ce “Otopeniul a rămas pustiu”

De la 1 ianuarie 2026, România a introdus o taxă fixă de 25 lei pentru toate coletele provenite din afara Uniunii Europene care au o valoare declarată de sub 150 euro. Această măsură fiscală a fost gândită inițial ca o soluție pentru creșterea veniturilor la bugetul de stat și pentru a limita avalanșa de produse foarte ieftine importate prin intermediul comerțului electronic. Taxa viza în mod direct comenzile de pe platformele populare Temu, Shein, AliExpress sau Trendyol.

Multe persoane s-au întrebat dacă această taxă ar aduce beneficii reale în România și dacă ar modifica semnificativ costurile de pe platformele de shopping online. Însă realitatea din teren a arătat rapid că efectele sunt mult diferite față de cele anticipate.

Cum au reacționat giganții comerțului online

Imediat după introducerea noii taxe, marile platforme de e-commerce au reconfigurat rapid sistemele de livrare pentru a evita plata acestei taxe. În loc să livreze direct în România din centrele lor de logistică din Asia sau din afara Uniunii Europene, companiile care operează pe Temu, Shein sau Alibaba și-au mutat depozitele și huburile logistice în state membre ale Uniunii Europene, cum ar fi Ungaria.

Prin această schimbare, coletele sunt acum livrate pe aeroporturi din alte țări UE și doar apoi transportate către destinațiile finale în România. Pentru consumatori, aceasta înseamnă că taxa de 25 lei este în mare parte evitată sau devine irelevantă, pentru că mărfurile ajung în spațiul comunitar înainte de a ajunge în România.

Ce s-a întâmplat cu Aeroportul Otopeni

Una dintre cele mai vizibile consecințe ale acestei schimbări este faptul că Aeroportul Internațional Henri Coandă (Otopeni), care era până recent un hub major pentru zborurile cargo destinate coletelor e-commerce, a început să își piardă mult din trafic. Companiile au decis să utilizeze alte aeroporturi în UE pentru a evita costurile suplimentare și formalitățile vamale asociate cu intrarea marfurilor în România.

Aeroportul Otopeni procesa anterior milioane de colete din comerțul online, dar în ultimele luni traficul cargo a scăzut dramatic, iar aeroportul a rămas semnificativ “pustiu” în această privință. Această situație a generat îngrijorare în rândul industriei logistice și al autorităților, care se așteptau ca taxa să stimuleze, nu să reducă, activitatea economică pe plan local.

Impactul bugetar și economic

Deși inițial se estima că statul român ar putea încasă zeci de milioane de euro din taxa de 25 lei aplicată pe fiecare colet, realitatea a fost cu totul diferită. Efectele neașteptate ale măsurii au dus la:

• mutarea fluxurilor logistice în afara României;
• reducerea semnificativă a volumului de colete procesate pe teritoriul țării;
• pierderi pentru bugetul de stat din taxe vamale și TVA care nu mai sunt colectate în România;
• scăderea veniturilor generate de operațiunile cargo pe aeroporturile autohtone.

Experții în domeniul logisticii au avertizat că în loc să genereze venituri suplimentare, taxa a provocat pierderi directe pentru buget, estimate la sute de milioane de euro anual, din cauza relocării masive a fluxurilor de marfă în alte țări europene.

Cum afectează consumatorii

Pentru mulți români care obișnuiau să comande frecvent de pe platforme precum Temu sau Shein, taxa de 25 lei în sine nu mai reprezintă un impediment major, deoarece transportatorii și furnizorii de servicii logistice au găsit modalități de a o ocoli. Totuși, consumatorii pot fi afectați indirect prin:

• posibila creștere a prețurilor produselor, din cauza costurilor logistice modificate;
• schimbarea termenelor de livrare;
• potențiale taxe sau costuri ascunse în procesul de transport.

În practică, multe dintre coletele livrate în prezent nu mai ajung în România prin procedurile tradiționale de import, ceea ce înseamnă că aplicarea taxei devine irelevantă pentru majoritatea consumatorilor.

Reacții și controverse publice

Despre această taxă s-au discutat intens opiniile experților, ale oamenilor de afaceri și ale politicienilor. Mulți dintre aceștia susțin că măsura a fost contraproductivă și că a avut un efect negativ asupra industriei logistice românești, în loc să o sprijine. Criticii argumentează că, pe termen lung, România pierde nu doar taxe, ci și poziția sa strategică ca hub logistic în regiune.

Pe de altă parte, susținătorii măsurii cred că corectarea normelor fiscale în comerțul internațional este necesară pentru a echilibra avantajele oferite marilor platforme online, dar recunosc că implementarea trebuie gestionată astfel încât să nu afecteze negativ economia locală.

Introducerea taxei de 25 lei pentru coletele extracomunitare a avut un efect neașteptat și profund asupra modului în care merg afacerile de comerț electronic și asupra fluxurilor logistice din România. Deși a fost gândită ca o măsură pentru creșterea veniturilor la buget, această taxă a determinat companiile să își redirecționeze livrările prin alte state UE, lăsând Aeroportul Otopeni cu volume mult reduse și provocând pierderi economice semnificative.

Pentru consumatori, consecințele sunt mixte, iar pe termen lung rămâne de văzut cum va evolua această situație și dacă autoritățile vor ajusta măsura pentru a echilibra interesele statului, ale companiilor și ale clienților.