Alertă privind securitatea alimentară: date confidențiale compromise în Buzău

Advertisement

Advertisement

Conform bilanțului BRGV Buzău pentru 2025, salariile majorității angajaților sunt apropiate de salariul minim, o situație care ar putea compromite confidențialitatea datelor științifice sensibile. În plus, personalul insuficient riscă să încetinească procesul de regenerare a soiurilor vegetale, punând în pericol existența acestora.

Conform raportului de activitate al BRGV pentru 2025, salariile modeste ale angajaților ar putea determina plecarea unora dintre aceștia către alte organizații.

Angajații Direcției pentru Resurse Fitotehnice Buzău (BRGV) primesc salarii considerabil mai mici decât cele prevăzute de standardele Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), majoritatea fiind egale cu salariul minim. Această situație este cu atât mai problematică cu cât instituția se bazează pe cercetători de înaltă calificare, cu doctorate, lucrări științifice remarcabile, distincții și brevete, care sunt, paradoxal, plătiți la același nivel cu angajații cu pregătire mai mică. Această discrepanță salarială pune în pericol stabilitatea instituției, existând un risc real ca specialiști valoroși să plece, afectând grav capacitatea BRGV de a-și îndeplini obiectivele.

Raportul conducerii BRGV Buzău subliniază că salariile mici nu reușesc să atragă și să rețină personal calificat, atât cercetători, cât și tehnicieni. Această situație creează un risc semnificativ pentru securitatea informațiilor confidențiale legate de resursele genetice, putând duce la scurgeri de date sau chiar la furtul unor mostre valoroase.

În 2026, instituția de cercetare are în plan să revitalizeze o cantitate importantă de resurse, însă numărul de angajați nu este suficient pentru a susține acest demers, ceea ce ar putea duce la deteriorarea și chiar pierderea unor specii.

O problemă majoră în ceea ce privește patrimoniul genetic românesc este lipsa de atenție. Chiar dacă un soi agricol nu mai este utilizat pe scară largă, ar trebui conservat, deoarece conține informații genetice valoroase care pot fi folosite pentru a îmbunătăți alte soiuri.

Din păcate, am pierdut și continuăm să pierdem o mare varietate de soiuri, din cauza lipsei unei finanțări adecvate și a insuficienței resurselor umane dedicate conservării lor. Distrugerea acestor creații valoroase este cauzată de o serie de probleme, printre care neglijența, introducerea de semințe străine care, prin polenizare, alterează și diminuează calitatea soiurilor locale, precum și atacurile bolilor și ale dăunătorilor. De asemenea, utilizarea anumitor substanțe chimice în agricultură poate provoca mutații genetice, afectând puritatea soiurilor.

Directorul instituției a subliniat că o prioritate majoră este recuperarea unui număr cât mai mare de soiuri vechi. Principala dificultate constă în lipsa personalului necesar pentru a lucra cu materialul genetic conservat, ceea ce pune în pericol capacitatea acestuia de a germina și de a rămâne viabil.

Până în 2025, instituția a reușit să obțină aprobarea oficială pentru 14 tipuri de specii care au trecut cu succes toate testele necesare, iar alte 26 de soiuri sunt încă în procesul de evaluare pentru a primi aceeași certificare.

Ne propunem să protejăm aceste soiuri ca parte a moştenirii culturale a României. Dorim să recuperăm soiuri pierdute și să adăugăm altele noi în registrul oficial. Anul acesta vom continua procesul de înregistrare, dar obiectivul nostru principal este ca aceste soiuri să fie cultivate din nou. Am inițiat deja demersurile și vom discuta cu autoritățile responsabile cu controlul și certificarea semințelor, pentru a găsi fermieri dispuși și autorizați să producă semințe românești.

Conform lui Costel Vînătoru, din ce în ce mai multe culturi pot fi dezvoltate prin metode ecologice, o soluție deosebit de importantă în contextul actual al schimbărilor climatice, care îi obligă pe agricultori să recurgă la tratamente chimice scumpe și adesea dăunătoare pentru mediu și sănătatea umană.

Anul trecut au fost aprobate mai multe soiuri noi de legume și plante aromatice, printre care se numără roșii multicolore de tip Kumato, topinambur cu nuanțe de roz și maro, varză Licurișca, busuiocul Miron, roșii litchi, o salvie ornamentală, tomate de jar, castraveți amari Palade și diverse tipuri de ardei iute. S-a pus un accent special pe soiurile mai neobișnuite, care au nevoie de o perioadă de adaptare pentru a putea fi cultivate cu succes în România.

Centrul de Cercetare pentru Viticultură și Horticultură BRGV Buzău se concentrează intens pe introducerea și adaptarea de noi soiuri de plante, necunoscute până acum în România. Peste 200 de specii sunt în prezent studiate și îmbunătățite, aflându-se în diferite etape ale procesului de aclimatizare. Un succes notabil este reprezentat de cele peste 20 de specii noi aclimatizate și protejate de BRGV Buzău, care sunt cultivate, recunoscute atât la nivel național, cât și european, fiind incluse în cataloagele oficiale ale plantelor de cultură.

Conform studiului, multe dintre cele 200 de specii analizate s-au adaptat deja bine la condițiile locale. Printre acestea se numără plante precum Cistus ladanifer, migdalele de pământ, spanacul longevității, spanacul de apă, castravetele mexican, susanul sălbatic, floarea balon, yakon, stevia, Momordica cochinchinensis, dovlecelul șarpe, planta unicorn, fasolea fluture, Sideritis (cu cinci varietăți diferite) și Aloe vera.

BRGV Buzău se concentrează pe descoperirea, catalogarea, obținerea, studierea și protejarea resurselor genetice ale plantelor.