Schimbări seismice în geopolitică: Trump și Putin ar putea colabora, iar o țară ar putea accelera aderarea la UE

Advertisement

Advertisement

În contextul unei crize financiare severe din 2009, când sistemul bancar islandez a fost puternic afectat, țara a solicitat aderarea la Uniunea Europeană. Acum, conform unor surse din apropierea procesului de aderare, Islanda ar putea organiza un referendum pentru a decide dacă negocierile cu UE ar trebui reînviate deja în luna august.

Contextul actual este marcat de un interes tot mai mare pentru lărgirea Uniunii Europene. Bruxellesul se pregătește să propună un plan care ar putea permite Ucrainei să devină membră parțială a UE deja în 2024, iar Muntenegru, țară care avansează rapid în procesul de aderare, a finalizat recent un nou set de negocieri.

Sprijinul acordat Ucrainei pentru a accelera procesul de aderare la Uniunea Europeană este o reacție directă la conflictul militar inițiat de Vladimir Putin în țara respectivă, în 2022.

Guvernul islandez, aflat la putere, s-a angajat să pună pe jar un vot popular privind posibilitatea de a reîncepe discuțiile pentru aderarea Islandei la Uniunea Europeană, cel mai târziu până în 2027. Această decizie vine după ce negocierile, demarate anterior, au fost suspendate în 2013.

Evenimentele s-au derulat mai rapid din cauza instabilității geopolitice actuale și a deciziilor luate de Statele Unite, inclusiv impunerea de taxe Islandei și amenințările președintelui Donald Trump de a prelua controlul asupra Groenlandei, o țară pe care a confundat-o în mod repetat cu Islanda.

Se așteaptă ca Parlamentul Islandez să stabilească în curând data la care va avea loc votul privind aderarea la Uniunea Europeană. Această decizie urmează unei perioade de discuții intense, concretizate prin schimburi de vizite între oficiali islandezi și europeni.

Conform unei surse, dacă islandezii aprobă printr-un vot, țara ar putea deveni membră a Uniunii Europene mai repede decât alte state aflate în proces de aderare.

Conform comisarului european pentru extindere, Marta Kos, abordarea privind aderarea la Uniunea Europeană evoluează. Într-o discuție recentă cu omologul său islandez, Kos a subliniat că accentul se mută tot mai mult pe aspecte legate de securitate, sentimentul de apartenență și capacitatea UE de a-și menține rolul activ într-un context global marcat de rivalități între diverse puteri. Această perspectivă, a adăugat ea, este relevantă pentru toți cetățenii europeni.

În cadrul unei întâlniri desfășurate luna trecută la Bruxelles, Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a subliniat importanța colaborării cu premierul islandez Kristrún Frostadóttir, evidențiind faptul că aceasta aduce un element de certitudine și echilibru într-un context global marcat de incertitudine.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avut deja discuții cu ministra islandeză Guðrún Frostadóttir, inclusiv în cadrul unei întâlniri a Consiliului Nordic de la Stockholm, apreciind eforturile Islandei de a aprofunda colaborarea cu Uniunea Europeană. Von der Leyen se va întoarce în regiunea arctică în martie, într-o nouă vizită.

Interesul Uniunii Europene pentru Islanda și posibilitatea reluării discuțiilor privind aderarea au fost în creștere chiar înainte de revenirea lui Trump la președinție. Totuși, declarațiile provocatoare ale unor oficiali americani, precum gluma candidatului Trump la ambasador în Islanda despre transformarea țării într-un stat american, au accentuat necesitatea unei acțiuni rapide din partea UE.

Un oficial european, la curent cu situația, a remarcat că menționarea repetată a Islandei de către Donald Trump, în discursul său de la Davos, în contextul discuțiilor despre Groenlanda, a fost probabil o surpriză și chiar o situație incomodă pentru această țară nordică.

În 2009, Islanda a inițiat procesul de aderare la Uniunea Europeană, într-un moment dificil marcat de criza financiară și de falimentul principalelor bănci. Cu toate acestea, negocierile au fost suspendate în 2013, după ce economia islandeză s-a refăcut rapid și experții au semnalat riscuri pentru stabilitatea zonei euro. Ulterior, în 2015, Islanda a anunțat oficial că nu mai dorește să fie considerată o țară candidată la aderarea în UE.

Peisajul geopolitic a suferit transformări majore în ultimii zece ani.

Situată strategic în Oceanul Atlantic de Nord, la o distanță rezonabilă de Cercul Polar Arctic, Islanda a ales să nu își dezvolte o armată proprie. Securitatea țării este asigurată prin intermediul apartenenței la Alianța Nord-Atlantică (NATO) și printr-un tratat de apărare semnat în 1951 cu Statele Unite ale Americii.

Având în vedere situația actuală și avantajele financiare pe care le-ar aduce integrarea în Uniunea Europeană, opinia publică pare să devină mai favorabilă aderării, așa cum indică și rezultatele sondajelor care înregistrează un sprijin tot mai mare.

Conform fostului președinte islandez Guðni Thorlacius Jóhannesson, citat de POLITICO, integrarea Islandei în Uniunea Europeană nu va fi un drum ușor, fiind posibile dificultăți de natură politică pe parcursul acestui proces.

Principala dificultate în discuții pare să fie legată de drepturile de pescuit, un sector vital pentru economia islandeză și un punct sensibil în negocierile recente. Un înalt oficial european a subliniat că, în esență, totul gravitează în jurul pescuitului, fiind mereu o sursă de tensiuni.

O deosebire fundamentală între discuțiile anterioare și cele actuale este reprezentată de ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană.

Relațiile dintre Marea Britanie și Islanda au fost istoric complicate din cauza pescuitului, culminând cu confruntări armate în trecut, cunoscute sub numele de „Războaiele codului”. Tensiuni similare au reizbucnit în timpul procesului de aderare a Islandei la Uniunea Europeană, când Marea Britanie a pus la îndoială volumul de macrou pescuit de islandezi, declanșând „Războiul macroului” și amenințarea cu sancțiuni comerciale din partea UE. Totuși, Brexit-ul ar putea simplifica situația, diminuând importanța drepturilor de pescuit ca factor de conflict între cele două țări.

O eventuală reluare a dialogului dintre Islanda și Uniunea Europeană ar putea duce la progrese semnificative într-un timp relativ scurt. Țara nordică este deja integrată în Spațiul Economic European și beneficiază de avantajele spațiului Schengen, ceea ce înseamnă că multe dintre normele europene sunt deja aplicate acolo.

Deși discuțiile au fost suspendate în 2013, Islanda reușise să finalizeze deja peste o treime din capitolele de negociere pentru aderarea la Uniunea Europeană. Muntenegru, considerată țara cu cele mai mari progrese în acest proces, a atins recent acest nivel de avansare.

Conform declarației unui înalt oficial european, finalizarea tuturor etapelor de negociere ar putea fi realizată într-un interval de timp relativ scurt, poate chiar un an. Totuși, surse din Islanda sugerează că această estimare este optimistă, ținând cont de complexitatea unor aspecte încă în discuție.

Dacă Islanda dorește să devină membră a Uniunii Europene, va fi necesar un nou vot popular pentru a decide dacă procesul de aderare ar trebui să continue, după finalizarea discuțiilor. Având în vedere timpul necesar și contextul politic din acea perioadă, acest lucru ar putea fi dificil de realizat, deoarece avantajele aderării pentru Islanda sunt mai degrabă legate de aspecte de securitate decât de beneficii economice directe.

Având în vedere prosperitatea economică a Islandei, reflectată în al cincilea cel mai mare Produs Intern Brut pe cap de locuitor la nivel global, integrarea în Uniunea Europeană nu reprezintă o prioritate la fel de puternică ca în cazul altor state candidate.