Încercări de a calma controversele legate de repatrieri: explicațiile Oanei Țoiu generează noi suspiciuni

Advertisement
Advertisement
Walfresh
Încercări de a calma controversele legate de repatrieri: explicațiile Oanei Țoiu generează noi suspiciuni

În urma unor zvonuri apărute în presă, care sugerau că o tânără ar fi fost exclusă dintr-un transport de evacuare și că ministrul de Externe ar fi avut un rol în această decizie, Oana Țoiu a ținut să clarifice situația. Ea a infirmat vehement aceste acuzații, asigurând că Ministerul de Externe a urmat toate procedurile stabilite.

Explicațiile date de ministru sunt greu de urmărit și par să aibă incoerențe, deoarece uneori răspund la o altă problemă decât cea dezbătută sau sunt formulate într-un mod vag, lăsând loc de interpretări și neclarități în legătură cu modul în care s-a gestionat situația minorului menționat.

România a avut o contribuție importantă la evacuarea cetățenilor, așa cum a subliniat ministrul, care a menționat că un avion care a decolat din Oman a adus în țară peste 100 de români.

Un avion cu 127 de cetățeni români a aterizat astăzi la Otopeni, venind din Muscat, fiind primul zbor de repatriere organizat de România prin intermediul sistemului european de asistență în caz de dezastru, a anunțat Oana Țoiu.

Autoritățile române desfășoară această acțiune în cadrul unui plan mai larg de aducere acasă a cetățenilor români rămași în zonă, în urma intensificării conflictului din Orientul Mijlociu.

Ministrul a anunțat că sosirea acestui zbor a făcut ca peste 1.000 de cetățeni români să se fi repatriat din Orientul Mijlociu.

Oana Țoiu a menționat că zborul de la Muscat la Otopeni a avut toate locurile ocupate.

Ministrul a confirmat că zborul din Muscat care a ajuns astăzi la Otopeni a fost plin, toate locurile rezervate pentru pasagerii români fiind ocupate, infirmând astfel zvonurile despre locuri libere.

Un punct delicat din comunicare se referă la situația fiicei lui Victor Ponta, care, conform unor informații, nu ar fi fost inclusă în procesul de evacuare.

Conform Oanei Țoiu, Ministerul Afacerilor Externe nu are informații oficiale sau documente care să ateste primirea unei astfel de solicitări.

Conform informațiilor furnizate de ministru, părinții minorei neînsoțite nu s-au înscris în prealabil în registrele menținute de Ministerul Afacerilor Externe sau nu au contactat consulatul prin intermediul adresei de e-mail oficiale, ceea ce a împiedicat identificarea solicitării lor de ajutor.

Deși mesajul pare să ofere informații, conține și o aluzie subtilă că reprezentanții consulari ar fi fost informați despre situație.

Conform lui Oana Țoiu, consulul a adăugat că, pe lângă rapoartele oficiale, există și situația particulară a unei fete minore care a călătorit singură.

Dacă sistemele Ministerului Afacerilor Externe nu înregistrează nicio cerere oficială, devine dificil de înțeles cum a fost adus la cunoștința consulului acest caz particular.

Ministrul a infirmat categoric acuzațiile conform cărora minorul nu ar fi fost inclus în transportul de salvare.

Conform informațiilor disponibile, nu există nicio situație înregistrată, la nivel global, în care un copil să fi fost scos din transporturile sau zborurile organizate de noi sau în care am oferit asistență prin intermediul consulatelor.

Deși s-a vorbit despre o posibilă scoatere a minorului din avion, problema principală ridicată în spațiul public a fost legată de faptul că acesta nu a fost înscris pe lista pasagerilor care au părăsit aeronava sau nu a fost transportat la zbor.

Astfel, afirmația răspunde unei probleme distinctă de cea pe care o semnalau criticii Ministerului Afacerilor Externe.

Oana Țoiu a subliniat că nu a avut nicio implicare în procesul de selectare a persoanelor care au fost incluse pe lista de pasageri pentru zborul de evacuare.

Ministrul a clarificat că nu a solicitat revizuirea niciunei decizii de alocare anterioare și nici nu a făcut nicio solicitare de informații personale, cum ar fi numele pasagerilor sau ale părinților lor.

Declarația ministrului infirmă solicitarea unei schimbări a deciziilor, dar lasă în suspensie dacă a avut loc o discuție despre situație sau dacă și-a exprimat vreo părere cu privire la modul în care au fost puse în aplicare regulile.

De asemenea, Țoiu a solicitat consulului să se asigure că toate persoanele aflate în situații dificile au fost identificate și asistate.

Ministrul a menționat că a verificat dacă echipa care a acționat pe teren a respectat toate criteriile de includere, a raportat toate situațiile medicale identificate și dacă sunt informații despre alte grupuri de copii.

Conform mesajului publicat de Oana Țoiu, procesul de evacuare este guvernat de proceduri stabilite, fără a fi influențat de decizii arbitrare sau intervenții personale.

Ministrul a subliniat importanța respectării regulilor și deciziilor deja anunțate, mai ales în momente de criză, deoarece încrederea publicului este esențială.

Se pare că decizia privind lista finală este lăsată la latitudinea procedurilor interne și a echipelor care lucrează direct pe teren, însă nu este clar specificat cine are ultimul cuvânt în aceste cazuri.

În concluzie, ministrul a menționat că persoana despre care s-a vorbit în mass-media dispunea de posibilități de a se reîntoarce în România.

Conform informațiilor oficiale primite de la consulat, zborul de repatriere gratuit a rămas neschimbat, iar fata minoră, care călătorește singură, a beneficiat deja de alternative sigure pentru a se întoarce acasă încă din ziua precedentă, a precizat Oana Țoiu.

Textul subliniază lipsa de detalii cu privire la alternativele de evacuare menționate, fără a specifica dacă se referă la zboruri regulate sau la alte metode de salvare.

Mesajul ministrului încearcă astfel să închidă disputa politică apărută în jurul operațiunilor de repatriere, dar explicațiile oferite lasă încă deschise mai multe întrebări privind modul concret în care a fost gestionat cazul minorei.

Advertisement
Advertisement

Lasă un răspuns

Descoperă mai multe la Ziarul Top

Abonează-te acum ca să citești în continuare și să ai acces la întreaga arhivă.

Continuă lectura