Rezervele SUA de petrol se diminuează pe fondul conflictului din Iran

Advertisement

Advertisement

Statele Unite își consumă rapid rezervele de petrol care au rolul de a stabiliza prețurile, în contextul conflictului din Iran, care amenință să destabilizeze piața globală. Această situație ar putea duce la o încetinire economică la nivel mondial, dacă cererea de petrol scade brusc, conform Reuters.

În timp ce războiul americano-israelian împotriva Iranului intră în a treia săptămână, cel puțin 15% din rezervele mondiale de petrol rămân practic blocate în Golf, în urma închiderii Strâmtorii Ormuz , punctul vital de blocare maritimă a regiunii, potrivit calculelor Reuters.

Arabia Saudită, cel mai mare exportator de petrol din lume, se străduiește să redirecționeze până la 5 milioane de barili pe zi către portul Yanbu de la Marea Roșie. Emiratele Arabe Unite redirecționează, de asemenea, o parte din exporturile suplimentare de țiței prin terminalul petrolier Fujairah. Chiar și așa, aproximativ 15 milioane de barili pe zi de aprovizionare din Orientul Mijlociu rămân excluse de pe piețele globale – o perturbare fără precedent în era de după al Doilea Război Mondial.

Șocul a împins prețul țițeiului Brent peste 100 de dolari pe baril, în timp ce prețurile globale ale combustibililor rafinați, cum ar fi motorina și combustibilul pentru avioane, au crescut și mai brusc, reflectând temerile legate de penurii susținute.

Iranul, prin noul său lider suprem, Mojtaba Khamenei, a avertizat că Strâmtoarea Hormuz va fi blocată, ca o modalitate de a pune presiune pe Statele Unite și Israel. Cu toate acestea, a lăsat deschisă posibilitatea ca navele să poată naviga prin zonă, dar numai după ce coordonează cu marina iraniană.

Departamentul Apărării din SUA a admis că, în momentul de față, Marina Militară americană nu are capacitatea de a debloca singură o rută maritimă blocată.

În ciuda asigurărilor financiare oferite de Statele Unite pentru a proteja transporturile maritime de eventualele daune cauzate de conflict, numeroși operatori comerciali sunt dispuși să continue activitatea, asumându-și riscurile implicate. Președintele Trump a încurajat, de asemenea, partenerii săi să

desfășoare nave de război pentru a securiza Ormuz alături de SUA, deși o astfel de operațiune este încă la câteva săptămâni distanță.

În crizele anterioare, lumea s-a bazat de obicei pe capacitatea de producție disponibilă deținută de Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol și producătorii aliați, cunoscuți colectiv sub numele de OPEC+. Dar acest lucru nu este de mare ajutor în această situație.

Înainte de conflictul actual, se estima că existau aproximativ 3,9 milioane de barili de petrol pe zi care puteau fi produși suplimentar, o cantitate considerabilă concentrată în Orientul Mijlociu. Arabia Saudită deținea o parte semnificativă din această capacitate neexploatată, în jur de 1,7 milioane de barili pe zi, conform datelor Agenției Internaționale pentru Energie.

În ultimele două săptămâni, echipa lui Trump a acționat intens pentru a tempera creșterea prețurilor la benzină, știind cât de sensibil este acest subiect pentru opinia publică, folosind toate instrumentele la dispoziție pentru a calma piața.

Statele Unite au relaxat parțial sancțiunile impuse țițeiului și produselor petroliere rusești, permițând țărilor să le achiziționeze dacă se află deja în transport pe mare. Această decizie, anunțată joi, vine după o derogare similară, acordată anterior pe o perioadă de 30 de zile, în cazul Indiei.

Conform estimărilor firmei Kpler, cantitatea de țiței și produse derivate din Rusia transportată cu petrolierele pe 12 martie a atins o valoare considerabilă, în jur de 245 de milioane de barili. Această cantitate compensează, în linii mari, deficitul de aprovizionare provenit din Orientul Mijlociu înregistrat până în acel moment.

Chiar dacă se va prelungi excepția de reglementare, impactul real asupra pieței petroliere va fi mai mic decât se anticipează. China, India și Turcia au absorbit deja o cantitate semnificativă din petrolul rusesc, în ciuda sancțiunilor impuse, astfel încât suplimentarea ofertei pe piață, generată de această derogare, va fi mai modestă decât ar sugera cifrele totale.

Agenția Internațională a Energiei a luat o decizie neobișnuită și fermă. În urma anunțului de miercuri, cei 32 de membri ai agenției vor scoate din depozitele de urgență nu mai puțin de 400 de milioane de barili de petrol, o măsură fără precedent care reprezintă aproximativ o treime din rezervele strategice deținute de IEA.

Statele Unite vor contribui cu 172 de milioane de barili, de departe cea mai mare parte, din Rezerva Strategică de Petrol de 415 milioane de barili. Aceasta lasă Washingtonul cu doar aproximativ 100 de milioane de barili suplimentari care ar putea fi exploatați cu ușurință din cauza limitelor tehnice și operaționale, potrivit unei note JPMorgan.

Guvernul Trump analizează posibilitatea de a suspenda temporar o lege din 1920, permițând vaselor străine să transporte combustibil și produse agricole între porturile din SUA. Această măsură ar putea ameliora congestia din anumite zone, facilitând transportul de combustibil de pe Coasta Golfului către celelalte coaste, însă efectul asupra prețurilor petrolului ar fi probabil nesemnificativ.

Aceeași situație se aplică și altor măsuri pe care Statele Unite le pot lua, precum autorizarea comercializării benzinei de iarnă în sezonul cald sau solicitarea parlamentului să diminueze impozitele aplicate carburanților.

În esență, aceste acțiuni evidențiază faptul că, în ciuda eforturilor, Statele Unite nu mai au suficiente mijloace pentru a atenua în mod substanțial efectele negative pe care o eventuală blocare a strâmtorii Ormuz le-ar avea asupra prețurilor petrolului la nivel mondial.

Când cererea depășește cantitatea disponibilă, prețurile tind să se mărească, însă, în același timp, oamenii cumpără mai puțin. În cazul petrolului, această situație poate avea un impact nefavorabil asupra economiei.

Continentul asiatic se află într-o poziție delicată, fiind puternic dependent de petrolul importat din Orientul Mijlociu, aproximativ 60% din necesități. Efectele negative ale eventualelor probleme din regiune se resimt tot mai pregnant, iar întrucât transportul petrolului din Golf către Asia durează o lună, se așteaptă o scădere semnificativă a livrărilor în următoarele două săptămâni.

Dacă nu se va diminua producția de combustibil, țări din Coreea de Sud până în Sri Lanka se pot confrunta cu necesitatea de a limita cantitatea de carburant disponibilă, ceea ce ar pune presiune suplimentară pe economiile lor, deja vulnerabile.

Mai multe țări asiatice, printre care Thailanda, Japonia, Vietnam și India, iau măsuri pentru a face față situației economice actuale. Companiile din domeniul rafinării își reduc activitatea pentru a economisi resurse, iar guvernele implementează strategii precum munca de acasă, limitarea utilizării facilităților precum scările rulante și chiar eliminarea taxelor pe combustibil, toate în scopul de a atenua impactul asupra populației și de a preveni creșterea prețurilor.

În lipsa unei date certe privind reluarea traficului prin strâmtoarea Hormuz, tensiunile din lanțul de aprovizionare global cu petrol se accentuează. Situația este complicată de faptul că resursele de rezervă ale Statelor Unite se diminuează, ceea ce ar putea duce la creșteri semnificative ale prețurilor petrolului și, implicit, la o presiune sporită asupra administrației americane.