Războiul din Orientul Mijlociu începe să coste – scumpiri în lanț în Israel. Economiștii vorbesc de două scenarii în funcție de deznodământul conflictului

Impactul economic al tensiunilor cu Iranul se simte din ce în ce mai acut în Israel, iar scumpirile la energie nu se limitează doar la benzină și motorină, ci afectează și prețul alimentelor și al altor produse esențiale.
Creșterea prețului petrolului, accentuată de instabilitatea din Orientul Mijlociu și de potențialele probleme legate de transportul maritim prin Strâmtoarea Hormuz, va avea efecte negative pe termen lung asupra economiei.
Specialiștii în economie susțin că efectele creșterii prețurilor se vor simți treptat, afectând atât cheltuielile casnice, cât și ritmul de creștere economică. Conform unor analiști citați de The Times of Israel, chiar dacă prețurile la carburanți sunt ajustate lunar de către autorități și nu au înregistrat încă majorări majore, impactul scumpirii petrolului – cauzată de conflictul actual și restricțiile din Strâmtoarea Hormuz – se va răspândi rapid în toate sectoarele economice.
Deși costurile imediate ale conflictului, precum achiziționarea de armament, distrugerile și impactul asupra economiei, sunt semnificative, specialiștii subliniază că efectele secundare, mai precis criza energetică, vor determina o creștere generală a prețurilor la diverse produse și servicii.
Industria alimentară din Israel se confruntă cu dificultăți semnificative, prețurile fiind considerabil mai mari decât în Uniunea Europeană (cu aproximativ 51% mai scumpe) și peste media țărilor dezvoltate din OCDE (cu 37% mai mari). Creșterea costurilor cu energia ar putea agrava și mai mult această situație.
Conform lui Esteban Klor, profesor de economie la Universitatea Ebraică din Ierusalim, creșterea costurilor cu gazul și combustibilul, resurse esențiale în producția companiilor israeliene, se reflectă inevitabil în prețurile finale ale produselor destinate consumatorilor.
Specialistul avertizează că scumpirea energiei va avea un impact amplu asupra economiei, influențând prețurile produselor și serviciilor pe întreg lanțul de distribuție. Această situație va genera o inflație accentuată, diminuând capacitatea populației de a cumpăra, deoarece salariile nu vor ține pasul cu creșterea prețurilor. În cele din urmă, se anticipează o posibilă reducere a forței de muncă, companiile putând fi nevoite să recurgă la concedieri.
Alături de industria alimentară, transportul, logistica, aviația, turismul, agricultura și construcțiile se numără printre domeniile cele mai vulnerabile. În contrast, sectorul IT și exporturile de servicii digitale ar putea rezista mai bine impactului.
Creșterea prețurilor la petrol are consecințe negative asupra economiei, conform avertismentelor economiștilor. Mai precis, familiile vor avea mai puțini bani la dispoziție, iar cheltuielile vor scădea. Această situație ar putea duce la o încetinire a activității economice și la o diminuare a veniturilor statului din taxe, așa cum subliniază Ronen Menachem, economist-șef la Mizrahi Tefahot Bank.
Israelul se află sub o presiune financiară din ce în ce mai mare, generată de costurile militare uriașe și de impactul negativ asupra economiei. Experții avertizează că o încetinire economică, cauzată de creșterea prețurilor, ar putea duce la o scădere a veniturilor statului chiar când guvernul are nevoie disperată de fonduri suplimentare pentru a susține eforturile de război.
Evoluția economiei va depinde în mare măsură de modul în care se va încheia conflictul. Dacă războiul se încheie cu o schimbare de regim în Iran și cu eliminarea principalei amenințări la adresa Israelului, impactul ar putea fi pozitiv pentru economie, cu o relansare a încrederii și a consumului, potrivit sursei citate.
Dacă regimul iranian continuă să domnească și situația rămâne incertă, Israelul se poate confrunta cu dificultăți economice semnificative, asemănătoare celor experimentate după războiul din 1973. Acea perioadă, succedată Războiului de Yom Kippur, a fost caracterizată de inflație, cheltuieli militare masive și o perioadă lungă de încetinire a dezvoltării economice.

