Schimbări importante la legea ANL. Cine poate să închirieze locuințe construite de stat

Advertisement

Advertisement

Conform unei decizii luate de Senat în ziua de luni, legea recent aprobată oferă dreptul de a închiria locuințe construite prin programele Agenției Naționale pentru Locuințe (ANL) tuturor celor care locuiesc, lucrează sau au reședința într-o anumită localitate.

Documentul legislativ aduce îmbunătățiri și completări la legea existentă din 1998 care a stabilit Agenția Națională pentru Locuințe.

Conform legislației actuale, tinerii cu vârsta de până la 35 de ani, precum și profesioniștii din domeniile educației și sănătății, pot beneficia de locuințe sociale ANL destinate închirierii.

Conform proiectului, chiar și persoanele care locuiesc sau lucrează în zona administrativă a unei localități vor putea beneficia de dreptul de a închiria locuințe, într-o situație excepțională.

Conform proiectului legislativ, în mod neobișnuit, locuințele construite special pentru tineri și destinate închirierii pot fi vândute primăriilor sau sectoarelor din București, dar numai dacă acestea solicită și achiziționează fie întregul bloc, fie doar locuințele rămase neocupate, după ce unele au fost deja vândute.

Primăriile și administrațiile locale din București sunt obligate să respecte destinația inițială a proprietăților. Prețul de vânzare al unui bloc este stabilit pe baza costurilor de construcție inițiale, ajustate cu indicele inflației publicat de Institutul Național de Statistică, calculat de la data finalizării construcției până la momentul vânzării. Dacă locuințele au fost vândute chiriașilor, prețul de investiție inițial este redus cu valoarea corespunzătoare a acestor vânzări.

Dacă locatarii caselor ANL doresc să le achiziționeze, primăriile și administrațiile locale din București vor analiza aceste solicitări conform legii privind locuințele ANL (Legea nr. 152/1998). Singura diferență este că banii obținuți din vânzare vor reveni primăriilor sau sectoarelor municipiului București, și nu vor fi folosiți conform destinației inițiale prevăzute de lege.

Deputații și senatorii au propus modificări privind modul în care chiria ar trebui ajustată după cinci ani, dar aceste propuneri nu au fost acceptate de Parlament în ansamblu.

În procesul legislativ, Senatul are rolul de a primi inițial proiectele de legi, în timp ce Camera Deputaților este cea care ia decizia finală asupra lor.