Modul în care vorbești poate dezvălui Alzheimer: un semn trecut cu vederea

Advertisement

Advertisement

Modul în care vorbim ne poate trăda primele indicii ale bolii Alzheimer, însă cercetătorii încă încearcă să determine exact ce aspecte ale vorbirii sunt cele mai importante pentru a identifica această afecțiune.

Conform unui studiu recent din 2023, realizat de cercetători de la Universitatea din Toronto, felul în care vorbim pare să conteze mai mult decât conținutul propriu-zis al mesajului pe măsură ce înaintăm în vârstă. Studiul sugerează că ritmul vorbirii de zi cu zi ar putea fi un semn mai relevant al problemelor cognitive decât dificultatea de a ne aminti cuvintele, conform informațiilor publicate de Radio Rador România.

Conform cercetărilor efectuate, variațiile în ritmul cu care vorbim ar putea fi un indicator al unor transformări la nivelul creierului, a explicat neurologul cognitiv Jed Meltzer odată cu lansarea studiului.

Analizele indică faptul că modul în care vorbim, mai precis viteza cu care o facem, ar putea fi un indicator valoros al funcțiilor cognitive. Prin urmare, ar fi util ca medicii să includă testarea vitezei de vorbire în evaluările de rutină, pentru a detecta mai devreme eventualele probleme cognitive și a oferi sprijin persoanelor în vârstă pentru a-și proteja sănătatea creierului.

Este frecvent să ne bâlbâim și să uităm cuvintele, o senzație familiară numită lethologica sau „cuvântul de pe vârful limbii”. Deși afectează oameni de toate vârstele, dificultatea de a ne aminti numele obiectelor tinde să crească odată cu înaintarea în vârstă, devenind mai pronunțată după vârsta de 60 de ani.

Pentru a investiga cauzele acestei tendințe, oamenii de știință au solicitat unui grup de 125 de adulți, cu vârste variate între 18 și 90 de ani și aflați în stare bună de sănătate, să relateze amănunțit o anumită scenă.

Apoi, celor prezenți le-au fost prezentate imagini cu obiecte obișnuite, însoțite de o înregistrare audio menită să verifice sau să pună la îndoială răspunsurile lor.

Pentru a facilita memorarea, participanților le-a fost prezentată o imagine, iar apoi au auzit cuvântul corespunzător, care rima cu imaginea, ajutându-i să rețină mai ușor termenul.

De asemenea, înregistrarea sonoră ar putea conține un termen aparent neîncadrat, de exemplu „mop”, care ar putea crea o scurtă confuzie în minte.

Persoanele care reușesc să articuleze rapid ideile la începutul unei evaluări tind să răspundă mai eficient și la întrebările ulterioare.

Conform teoriei vitezei de procesare, scăderea capacităților cognitive observată odată cu înaintarea în vârstă nu se datorează neapărat unei deteriorări a memoriei, ci mai degrabă unei încetiniri generale a modului în care creierul procesează informațiile.

Conform cercetărilor conduse de psihologul Hsi T. Wei de la Universitatea din Toronto, persoanele în vârstă procesează informațiile cognitive mai lent decât cei mai tineri, observându-se această diferență în activități precum numirea imaginilor, răspunsul la întrebări sau citirea.

Persoanele în vârstă, în conversațiile obișnuite, folosesc adesea mai multe pauze, atât scurte, cât și lungi, și expresii de umplere precum „uh” sau „um” între fraze. De asemenea, tind să vorbească într-un ritm mai domol.

Conform unei analize publicate în 2024 în „The Conversation” de către expertul în demență Claire Lancaster, un studiu recent realizat la Toronto a scos la iveală faptul că ritmul vorbirii, nu doar conținutul acesteia, poate fi un indicator al modificărilor cognitive.

Studiile recente arată că algoritmii de inteligență artificială, analizând modul în care o persoană vorbește, pot identifica cu o acuratețe de peste 78% posibilitatea de a dezvolta boala Alzheimer.

Persoanele care prezintă o acumulare mai mare de plăci amiloide în creier, conform investigațiilor, sunt cu aproximativ 20% mai predispuse să dezvolte dificultăți de comunicare.

În boala Alzheimer, se observă prezența unor depozite anormale de substanțe numite plăci amiloide, alături de acumulări de proteine Tau.

Un studiu recent, realizat în 2024 de oamenii de știință de la Universitatea Stanford, a arătat o legătură între pauzele dese în vorbire, ritmul mai lent și o creștere a proteinelor Tau modificate, un indicator potențial al unor probleme neurologice.

Studiile imagistice ale creierului efectuate pe un grup de adulți sănătoși au arătat o legătură între cantitatea de proteină Tau din creier și modul în care aceștia vorbesc. Persoanele cu un nivel mai mare de Tau au prezentat o vorbire mai lentă, cu pauze mai dese și mai lungi între propoziții.

În cazul în care aceste observații se confirmă, analiza modelelor lingvistice identificate în timpul exercițiilor de memorie ar putea dezvălui detalii despre funcționarea creierului, informații care nu pot fi obținute prin metodele de evaluare standard.

Conform cercetătorilor, schimbările în modul în care vorbim pot indica progresia bolii Alzheimer, chiar și atunci când persoana afectată nu prezintă încă probleme de memorie sau gândire.

Conform neurologilor, analiza modului în care oamenii se exprimă atunci când își amintesc o poveste la un interval de timp mai mare ar putea oferi informații valoroase în testele de memorie.