Drepturile francizei, reglementate de legislația europeană aplicabilă direct în România

Advertisement
Advertisement
Walfresh
Drepturile francizei, reglementate de legislația europeană aplicabilă direct în România

Conform Danielei Badila, director general al Consiliului Concurenței, drepturile de franciză sunt guvernate de un regulament european care se aplică direct în România, fără a fi nevoie de transpunere prin legislație națională, a anunțat aceasta într-o conferință de specialitate joi.

Conform unei reglementări europene care se aplică direct și în România, drepturile de franciză sunt reglementate, fără a fi nevoie de legi interne specifice. Această reglementare vizează scutirea anumitor tipuri de acorduri verticale, iar franciza este considerată un astfel de acord, reprezentând o relație în care francizorul oferă anumite avantaje francizatului. Pe lângă francize, reglementarea acoperă și alte categorii de contracte, precum cele de distribuție exclusivă sau selectivă.

Conform Danielei Badila, legislația prevede că, dacă o franciză (fie francizorul, fie francizatul) deține o cotă de piață sub 30% în zona în care activează și contractul de franciză nu impune restricții semnificative, atunci aceasta este automat exonerată de aplicarea legii concurenței.

Conform lui Daniela Badila, chiar și acordurile dintre francizor și francizați, în cazul în care aceștia dețin cote de piață sub 30%, nu ar trebui să impună restricții semnificative. Sunt acceptabile doar limitările legate de protejarea identității brandului, asigurarea coerenței acestuia și utilizarea expertizei pe care francizatul o dobândește de la francizor, însă și acestea trebuie să fie moderate.

Conform spuselor sale, pentru a evita clauza de neconcurență, contractul de franciză nu ar trebui să depășească o perioadă de cinci ani.

Conform opiniei regizorului, cele mai importante și restrictive clauze din contractele de franciză sunt interdicția pentru francizat de a prelua comenzi online și stabilirea prețurilor de către francizor.

Comerțul online nu poate fi interzis, iar onorarea comenzilor online este o formă de vânzare indirectă care nu poate fi exclusă. Deși un francizor poate sugera un anumit preț, nu are dreptul să impună acel preț prin măsuri coercitive. O recomandare nu poate deveni impunere de preț. Totuși, este permisă obligația ca aprovizionarea să se facă exclusiv de la francizor sau de la furnizorii desemnați de acesta, a explicat un reprezentant al Consiliului Concurenței.

Instituția analizează în prezent patru situații legate de contracte de franciză care nu sunt încă încheiate. Conform lui Badil, investigația se concentrează pe o posibilă încălcare a legii, respectându-se principiul prezumției de nevinovăție.

Consiliul Concurenței investighează în prezent dacă au fost încălcate legile concurenței în mai multe domenii, printre care lanțul de restaurante Dabo Doner, compania Green Care Cosmetics din industria de înfrumusețare, și două firme active în distribuția de piese și accesorii auto: Euro Parts Distribution SRL și Karma Crimpex SRL.

Conform Danielei Badila, stabilirea prețurilor de revânzare, interzicerea promovării online și includerea unor clauze de neconcurență în contractele dintre francizori și francizați sunt evaluate individual, în funcție de fiecare situație specifică.

Conform lui Luca Dragan, partenerul director al BaF – Franchise Business Office, în România activează aproximativ 300 de francize.

Conform lui Luca Dragan, în România activează în jur de 300 de rețele de franciză în dezvoltare, deși nu toate sunt în căutare de parteneri. Estimările sugerează că, la un calcul general, acestea ar opera aproximativ 5.000 de puncte de lucru și ar angaja între 500.000 și 800.000 de persoane, cifre care trebuie luate cu precauție.

El consideră că francizarea este modelul economic cel mai potrivit pentru a dezvolta o afacere.

Conform reprezentantului Franchise Business Office, modelul de franciză reprezintă cea mai eficientă metodă de dezvoltare economică, lucru demonstrat de țările din Europa de Vest, care au o istorie îndelungată în acest domeniu. Aceste țări au înregistrat progres atât în comerț și industrie, cât și în servicii, datorită sistemului de franciză. Succesul în franciză nu se bazează pe performanța exclusivă a francizorului sau a francizatului, ci pe colaborarea și complementaritatea dintre cele două părți.

Conform lui Michel Kahn, președintele Federației Rețelelor Europene de Franciză și Parteneriat (IREF), în Franța activează peste 3.000 de francize.

Conform declarațiilor președintelui IREF, Franța numără în prezent peste 3.800 de francize, care includ un total de 280.000 de afaceri partenere și generează aproximativ 1,95 milioane de locuri de muncă. Contractele de franciză din Franța au o valoare totală de 53 de miliarde de euro.

A susținut o prezentare detaliată despre cum s-a dezvoltat franciza la nivel global.

Conceptul de franciză, așa cum îl înțelegem noi, s-a născut în Franța, în cultura francă-romană, fiind distinct de abordarea anglo-saxonă, care nu se traduce direct. În America de Nord, ceea ce noi numim franciză este adesea denumit „franciză ca model de afaceri”, în timp ce americanii folosesc termenul „franchising” pentru ceea ce noi considerăm un parteneriat. Kahn a subliniat că prima franciză documentată datează din 4 martie 1232.

Forumul Francizei și Antreprenoriatului a ajuns la a doua ediție, desfășurându-se joi la Institutul Național de Statistică. Evenimentul a fost organizat de Club Antreprenor, CMV Law by Mihaela Mocanu și BaF – Franchise Business Office, cu implicarea IREF și sprijinul Camerei de Comerț și Industrie a Municipiului București.

Piața de francize din România a înregistrat o creștere continuă în ultimii ani, ajungând la o valoare estimată de aproximativ 5,8 miliarde de euro în 2024. Această evoluție semnificativă, de la peste 3,5 milioane de euro în 2019, este evidențiată de un studiu realizat în 2025 de Franchwise, o companie specializată în consultanță pentru francize în România.

Conform datelor din anul trecut, sistemul de francizare este foarte răspândit în domeniul comerțului cu alimente. Printre cele mai cunoscute exemple se numără Ahold-Delhaize, companie care operează magazinele Mega Image și Profi, LaDoiPasi, dezvoltat de Metro România, și 5 to go, printre altele.

Există și francize în domeniul educației, precum Logiscool, Saga Kids sau SmartyKids.

În ultimii ani, sistemul de franciză s-a extins dincolo de domeniile fast-food și al articolelor vestimentare, cuprinzând acum expertiză, tehnologie și servicii inteligente.

Advertisement
Advertisement

Lasă un răspuns

Descoperă mai multe la Ziarul Top

Abonează-te acum ca să citești în continuare și să ai acces la întreaga arhivă.

Continuă lectura