Modificări propuse la proiectul de HG privind implementarea Instrumentului SAF

Advertisement

Advertisement

Blocul Național Sindical (BNS) solicită modificări la proiectul de ordonanță de urgență privind aplicarea Instrumentului SAFE, sugerând o regândire a funcțiilor Agenției Române pentru Cooperare Tehnologică și Industrială în Securitate și Apărare (ARCTIS) și o optimizare a modului în care sunt evaluate ofertele în achizițiile de armament.

Vineri, Banca Națională a României (BNR) a transmis o serie de propuneri de modificare a proiectului de ordonanță de urgență care vizează implementarea Instrumentului SAFEH. Aceste propuneri au fost direcționate către Prim-ministru, Guvern, Ministerul Finanțelor, Ministerul Apărării, Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Comisia de Apărare din Camera Deputaților și Senat, precum și către Birourile Permanente ale Parlamentului.

Confederația sindicatelor este îngrijorată că, așa cum este formulată acum ordonanța, rolul ARCTIS în analiza contractelor ar putea fi diminuat, ceea ce ar putea slăbi capacitatea statului de a proteja interesele industriale naționale în achizițiile de armament.

Banca Națională a României (BNR) intenționează să examineze contractele de achiziții publice a căror valoare estimată depășește echivalentul a 10 milioane de euro, fără TVA. Totuși, reprezentanții sindicatelor susțin că ar trebui să fie exceptate de la această analiză contractele atribuite în urma procedurilor desfășurate de agenții sau structuri ale NATO sau Uniunii Europene.

BNS este de părere că această formulare este valoroasă deoarece restabilește echilibrul esențial între necesitatea de a accelera achizițiile în domeniul apărării și importanța menținerii unui mecanism de analiză strategică la nivel național, facilitat de ARCTIS.

Propunerile subliniază că introducerea acestor excepții ține cont de modul în care funcționează colaborarea internațională în domeniul apărării, fiind conformă cu practicile europene și euro-atlantice, și nu prejudiciază interesele industriale naționale atunci când acestea pot fi valorificate.

În situația în care sunt identificați mai mulți furnizori potențiali care îndeplinesc cerințele operaționale și de colaborare, Grupul de Lucru responsabil cu analiza răspunsurilor va elabora un clasament descrescător pentru fiecare proiect, ținând cont de „oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic”. Această evaluare se va baza pe raportul calitate-cost pe întreaga durată de viață a produsului.

Sindicatul consideră că evaluarea ar trebui să se bazeze pe două aspecte principale, cu importanțe diferite: valoarea produsului, care reprezintă ponderea cea mai mare (85%) și este determinată de performanță, caracteristici operaționale, suport logistic, siguranța aprovizionării și respectarea cerințelor tehnice; și oferta de colaborare industrială, care are o importanță mai mică (15%). De asemenea, se va lua în considerare costul total de operare pe durata de viață a produsului, incluzând prețul inițial, costurile de funcționare, întreținere, reparații și instruire.

Conform BNS, evaluarea ofertelor se face prin compararea beneficiilor produsului cu costurile totale de funcționare, cu scopul de a identifica soluția care oferă cel mai bun raport calitate-preț pe întreaga durată de utilizare.

Sindicatul BNS subliniază că propunerea urmărește o schimbare importantă în modul de evaluare a ofertelor pentru achizițiile din domeniul apărării, renunțând la criteriul exclusiv al prețului. În schimb, se va pune accent pe „oferta economică cea mai avantajoasă”, luând în considerare performanța și costurile totale pe durata de viață a echipamentelor. Astfel, se speră identificarea soluțiilor care oferă cea mai bună valoare pentru forțele armate, evitând opțiunile aparent mai ieftine, dar care s-ar putea dovedi ineficiente pe termen lung.

De asemenea, subliniază că introducerea unui element de cooperare industrială ajută la integrarea industriei românești în baza europeană de industrie și tehnologie de apărare, facilitând utilizarea eficientă a resurselor financiare și umane la nivelul statelor membre.

Conform BNS, ambele propuneri urmăresc să echilibreze utilizarea eficientă a fondurilor publice, cerințele operaționale ale armatei și obiectivul strategic de a integra industria românească în ecosistemul de apărare european.

Confederația își declară disponibilitatea de a continua discuțiile tehnice privind propunerile formulate și de a contribui la crearea unor soluții legislative bine fundamentate, ținând cont de interesele economice și sociale ale României.

Guvernul a aprobat, joi, o hotărâre de urgență privind programul SAFE de apărare, cu scopul de a asigura că România va putea semna contracte de achiziție publică până la data de 30 mai 2026, eliminând eventualele obstacole administrative sau financiare.

În această situație, Ministerul Finanțelor preia responsabilități sporite în ceea ce privește gestionarea financiară a programului SAFE.

În plus, actul normativ introduce conceptul de „acord de cooperare”, care stabilește „obligații industriale de cooperare economică, iar primirea produselor este condiționată de îndeplinirea acestor obligații, atestată înainte de livrare”.

Actul normativ prevede, de asemenea, mai multe modificări referitoare la modul în care Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este pus în aplicare în România. Printre acestea, se permite prelungirea termenului de valabilitate al contractelor, deciziilor și ordinelor de finanțare până pe 31 august 2026, printr-o procedură simplificată de notificare.

Conform anunțurilor Comisiei Europene, România va primi o finanțare substanțială de 16,68 miliarde de euro prin intermediul mecanismului European Security Action for Europe (SAFE), fiind a doua cea mai mare alocare dintre toate statele membre. Programul SAFE, un instrument financiar temporar al UE cu un buget total de 150 de miliarde de euro, oferă împrumuturi cu dobânzi reduse și se bazează pe trei piloni principali: apărare, buget și infrastructură. România a demonstrat interesul de a participa la acest program.